Ultimele articole
Zile tensionate la Autoritatea Națională de Integritate (ANI). Instituția încă nu este funcțională după reformare, însă președintele Anatolie Donciu și vicepreședintele Victor Strătilă au ajuns la ceartă, disputându-și dreptul de a conduce. După un conflict verbal izbucnit la 1 noiembrie, Victor Strătilă a chemat poliția, care l-a condus pe Anatolie Donciu afară din instituție. Strătilă susține că mandatul lui Donciu a expirat la 25 octombrie, iar al său mai este valabil până în luna februarie, de aceea consideră că el trebuie să conducă ANI.
Rezultatele testului cu detectorul comportamentului simulat (poligraf) nu pot fi singurul temei pentru eliminarea din concurs a unor candidați, a comentat experta Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, Mariana Kalughin, rezultatul concursului pentru funcția de președinte al Autorității Naționale de Integritate (ANI), anunțat astăzi. Consiliul de Integritate (CI) i-a eliminat din concurs pe cei doi candidați, Teodor Cârnaț și Victor Strătilă, din cauză că aceștia au picat testul la poligraf.
Cei doi candidați la funcția de președinte al Autorității Naționale de Integritate, Teodor Cârnaț și Victor Strătilă, au susținut astăzi proba de interviu în fața membrilor Consiliului de Integritate. Cele mai multe puncte au fost acumulate, ca și la proba scrisă, de către Teodor Cârnaț, care este în prezent membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
În ședința din 13 septembrie curent a Consiliului de Integritate (CI) al Autorității Naționale de Integritate (ANI) membri CI au respins candidatura lui Anatolie Donciu la funcția de vicepreședinte al ANI. Pentru această poziție a rămas doar candidatura lui Lilian Chișcă, de aceea concursul pentru poziția secundă în conducerea CI a fost prelungit cu zece zile.
Consiliul de Integritate a examinat astăzi dosarele celor patru candidați la funcția de președinte și vice-președinte al Autorității Naționale de Integritate și i-a admis la concurs pe trei dintre ei. Dosarul actualului președinte interimar al ANI, Anatolie Donciu, care candidează la un mandat deplin în această funcție, urmează să fie examinat la următoarea ședință, planificată pentru miercuri, 6 septembrie.
După ce a fost aleasă judecătoare la Curtea Constituțională a Republicii Moldova, Victoria Iftodi a renunțat la calitatea de membră a Consiliului de Integritate (CI) din cadrul Autorității Naționale de Integritate (ANI), iar acum Ministerul Justiției caută o altă candidatură care ar reprezenta Executivul în această entitate anticorupție.
Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a recepționat acum două zile sistemul electronic de depunere online a declarațiilor de venituri și interese personale, „e-integritate”, care ar urma să fie pus în aplicare începând cu anul viitor. Sistemul a costat peste 2,162 milioane de lei, bani achitați dintr-un credit acordat de Banca Mondială, în cadrul proiectului „e-transformare a Guvernării”, administrat de instituția publică Centrul de Guvernare Electronică.
Chiar dacă a fost extins cu zece zile termenul pentru concursul la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte ale Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI), nu au mai fost depuse alte dosare. Astfel, în concurs rămân cei patru candidaţi care s-au înscris anterior.
La funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI) s-au înscris patru candidaţi, toţi jurişti de profesie. Numele lor au fost anunţate la şedinţa Consiliului de Integritate (CI) din 4 mai curent. Trei dintre candidaţi sunt angajaţi ai fostei Comisii Naţionale de Integritate (CNI): Anatolie Donciu şi Victor Strătilă, preşedintele în exerciţiu şi vicepreşedintele în exerciţiu al ANI; Lilian Chişcă, şeful Direcţiei control, venituri şi proprietate din cadrul aceleiaşi instituţii. Singurul candidat din afara instituţiei este Teodor Cîrnaţ, actual membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). La sfârşitul şedinţei CI, majoritatea membrilor au decis prelungirea concursului până pe 15 mai 2017, motivând că potenţialii candidaţi au avut puţin timp la dispoziţie pentru perfectarea dosarului.
Doar două persoane şi-au depus dosarele pentru a participa la concursul de selectare a preşedintelui şi vicepreşedintelui Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI), chiar dacă astăzi este ultima zi de înregistrare în concurs. Reprezentanţii ANI nu divulgă însă numele candidaţilor.
Pachetul de legi referitoare la sistemul național de integritate, intrat în vigoare la 1 august 2016, conține o serie de scăpări, care ar putea pune în pericol eficiența instituției ce urmează a fi creată – Autoritatea Națională de Integritate. Este opinia actualei componențe a ANI - foștii membri și angajați ai Comisiei Naționale de Integritate – care a formulat o serie de propuneri de modificări la cele 3 legi și le-a expediat la Guvern și Parlament. Deocamdată cele două instituții nu au reacționat. Propunerile au fost făcute publice pe pagina cni.md la 23 septembrie.
Primele 3000 de declarații de avere și de interese pentru anul 2015 vor fi publicate săptămâna aceasta pe portalul Comisiei Naționale de Integritate, promite administratorul firmei care a câștigat licitația pentru procesarea declarațiilor, Dorin Grițcan. Potrivit lui, primele vor fi publicate declarațiile a 1500 de demnitari și funcționari publici.
Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a promulgat legile cu privire la reformarea sectorului de integritate, iar la 30 iulie acestea au fost publicate în Monitorul Oficial. Astfel, la 1 august intră în vigoare Legea cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate, Legea privind declararea averii și a intereselor personale și Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative, prin care au fost armonizate alte norme referitoare la sectorul de integritate.
Aleşii poporului, judecătorii, procurorii şi reprezentanţii Executivului sunt cei care, dintre persoanele cu funcţii publice, comit cele mai multe abateri la completarea declaraţiilor de avere. Se întâmplă pentru că o bună parte din ei, deşi deţin case şi maşini scumpe, indică în acte valori foarte mici ale acestor bunuri. Sunt concluziile la care au ajuns experţii de la Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT, care au prezentat un raport referitor la abaterile de la lege înregistrate în procesul de declarare a veniturilor şi proprietăţilor.