Ultimele articole
Abia devenită funcțională după reformare, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) îngrădește accesul la informațiile de interes public. Portalul MoldovaCurata.md a solicitat numele și prenumele subiecților declarării veniturilor și intereselor personale care au cerut în instanță anularea actelor de constatare adoptate de fosta Comisie Națională de Integritate (CNI). În răspunsul oficial, președinta Rodica Antoci ne-a scris că informația solicitată ar conține date cu caracter personal. Unii experți critică decizia ANI și sunt de părere că instituția se transformă într-un paravan al corupților.
Autoritatea Națională de Integritate (ANI) nu poate verifica deocamdată dacă fostul primar interimar Silvia Radu a gestionat, concomitent cu treburile primăriei Capitalei, și două întreprinderi ale sale înregistrate în Marea Britanie. Motivul - încă nu a angajat inspectorii de integritate. Despre asta se spune într-un răspuns al ANI dat Organizației Transparency International Moldova (TI), care a depus o sesizare. Ulterior, luni, 11 iunie, autoritatea a anunțat că a angajat primii 4 inspectori de integritate, care au trecut concursul.
Noul sistem de depunere a declarațiilor de avere și interese personale i-a zăpăcit pe unii funcționari, care au indicat date eronate. Este pentru prima dată când ei completează declarații electronice. Până acum o făceau pe suport de hârtie. Astfel că pe site-ul Autorității Naționale de Integritate (ANI) sunt peste patru mii de declarații eronate, cu date incomplete sau cu greșeli de ordin tehnic. Unul dintre cei care au greșit este fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale (CEC), Iurie Ciocan.
Semnăturile electronice pe care în acest an le-au primit și le vor folosi pentru prima dată funcționarii publici la depunerea declarațiilor de avere sunt valabile numai un an. Pentru ele statul a plătit o sumă ce depășește de trei ori costurile suportate de ANI pentru digitizarea declarațiilor depuse pe hârtie în ultimii 5 ani.
Autoritatea Națională de Integritate (ANI) va avea noi atribuții pe lângă cea de bază, adică de verificare a averilor și intereselor demnitarilor. ANI va trebui să elibereze certificate de integritate pentru candidații la funcțiile publice eligibile, dar și atunci când conducătorii entităților publice vor solicita, motivat, astfel de certificate. Parlamentul a adoptat în prima lectură mai multe amendamente care prevăd acest lucru.
Mai puțin de o treime din numărul declarațiile de avere și interese ale demnitarilor și funcționarilor pentru anul 2017 au fost depuse până în prezent pe portalul Autorității Naționale de Integritate. Dintr-un total de aproximativ 65 de mii de subiecți ai declarării, numai aproape 20 de mii și-au depus declarațiile, după cum poate fi văzut pe portalul declaratii.ani.md. Acest lucru îi îngrijorează pe conducătorii ANI, întrucât termenul limită de depunere este 31 martie 2018.
Ministerul Justiției propune eliminarea testului la detectarea comportamentului simulat (poligraf) la angajarea inspectorilor de integritate. De asemenea, instituția intenționează să excludă acest test ca probă eliminatorie pentru candidații le funcțiile de președinte și vice-președinte al Autorității Naționale de Integritate.
Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a semnat decretul privind numirea Rodicăi Antoci în funcția de președinte al Autorității Naționale de Integritate. Potrivit prevederilor legislației, odată cu publicarea decretului în Monitorul Oficial, Rodica Antoci trebuie să depună jurământul în decursul a 5 zile.
De la 1 ianuarie 2018 demnitarii și funcționarii publici vor putea depune online declarațiile de avere și interese personale. Cel puțin așa anunță Autoritatea Națională de Integritate, care a lansat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, Sistemul informațional E-Integritate.
Lilian Chișcă, actualul şef al Direcţiei control venituri şi proprietăţi din cadrul Autorității Naționale de Integritate (ANI), a câștigat concursul pentru poziția de vicepreședinte al instituției. Săptămâna viitoare, acesta ar putea fi confirmat în funcție de către șeful statului. Vicepreședintele ANI a fost ales abia acum, chiar dacă legea de reformare a instituției a intrat în vigoare în luna august 2016.
Serghei Ostaf, directorul executiv al Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO), reprezentantul Legislativului în CI, a depus declarația de avere și interese personale la trei luni de la desemnare, deși legea prevede un termen de o lună pentru subiecții declarării. Experții în domeniul anticorupție sunt de părere că a fost încălcată legea. Serghei Ostaf insistă însă că el nu are statut de funcționar public și nici de persoană de demnitate publică, de aceea legislația îl obligă să depună declarația până la sfârșitul lunii martie.
După ce săptămâna trecută a anunțat că a depus, la Parlament, cerere de demisie din funcția de președinte în exercițiu al Autorității Naționale de Integritate (ANI) în urma conflictului cu vicepreședintele în exercițiu Victor Strătilă, Anatolie Donciu a expediat presei un mesaj în care își prezintă propriul punct de vedere asupra celor întâmplate în instituție. Mai jos reproducem fragmente din scrisoarea lui Anatolie Donciu și comentariul lui Victor Strătilă asupra celor întâmplate la ANI.
Candidatul care a obținut cele mai multe puncte în concursul pentru funcția de vice-președinte al Autorității Naționale de Integritate (ANI), Francisco Talmaci, vrea să devină președinte al acestei instituții. El s-a înscris și la concursul pentru poziția de președinte. Alte două persoane care au depus dosarele sunt Rodica Antoci, şefă a Laboratorului de expertize judiciare criminale din cadrul Centrului Național de Expertize Judiciare al Ministerului Justiţiei, și Lidia Chireoglo, ofiţer superior de urmărire penală din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie.
Lilian Chișcă și Francisco Talmaci, candidați la funcția de vicepreședinte al Autorității Naționale de Integritate (ANI), au susținut a doua probă din concurs - interviul. Lilian Chișcă a precizat că, în cazul în care va fi ales în această funcție, va miza și pe o parte din angajații fostei Comisii Naționale de Integritate (CNI), argumentând că ei au experiență în examinarea dosarelor privind integritatea subiecților declarării. Francisco Talmaci a criticat însă activitatea CNI, spunând că fosta instituție s-a bazat prea mult pe sesizările cetățenilor și pe cele din mass media.