Ultimele articole
Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a recepționat acum două zile sistemul electronic de depunere online a declarațiilor de venituri și interese personale, „e-integritate”, care ar urma să fie pus în aplicare începând cu anul viitor. Sistemul a costat peste 2,162 milioane de lei, bani achitați dintr-un credit acordat de Banca Mondială, în cadrul proiectului „e-transformare a Guvernării”, administrat de instituția publică Centrul de Guvernare Electronică.
Chiar dacă a fost extins cu zece zile termenul pentru concursul la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte ale Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI), nu au mai fost depuse alte dosare. Astfel, în concurs rămân cei patru candidaţi care s-au înscris anterior.
La funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI) s-au înscris patru candidaţi, toţi jurişti de profesie. Numele lor au fost anunţate la şedinţa Consiliului de Integritate (CI) din 4 mai curent. Trei dintre candidaţi sunt angajaţi ai fostei Comisii Naţionale de Integritate (CNI): Anatolie Donciu şi Victor Strătilă, preşedintele în exerciţiu şi vicepreşedintele în exerciţiu al ANI; Lilian Chişcă, şeful Direcţiei control, venituri şi proprietate din cadrul aceleiaşi instituţii. Singurul candidat din afara instituţiei este Teodor Cîrnaţ, actual membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). La sfârşitul şedinţei CI, majoritatea membrilor au decis prelungirea concursului până pe 15 mai 2017, motivând că potenţialii candidaţi au avut puţin timp la dispoziţie pentru perfectarea dosarului.
Doar două persoane şi-au depus dosarele pentru a participa la concursul de selectare a preşedintelui şi vicepreşedintelui Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI), chiar dacă astăzi este ultima zi de înregistrare în concurs. Reprezentanţii ANI nu divulgă însă numele candidaţilor.
Pachetul de legi referitoare la sistemul național de integritate, intrat în vigoare la 1 august 2016, conține o serie de scăpări, care ar putea pune în pericol eficiența instituției ce urmează a fi creată – Autoritatea Națională de Integritate. Este opinia actualei componențe a ANI - foștii membri și angajați ai Comisiei Naționale de Integritate – care a formulat o serie de propuneri de modificări la cele 3 legi și le-a expediat la Guvern și Parlament. Deocamdată cele două instituții nu au reacționat. Propunerile au fost făcute publice pe pagina cni.md la 23 septembrie.
Primele 3000 de declarații de avere și de interese pentru anul 2015 vor fi publicate săptămâna aceasta pe portalul Comisiei Naționale de Integritate, promite administratorul firmei care a câștigat licitația pentru procesarea declarațiilor, Dorin Grițcan. Potrivit lui, primele vor fi publicate declarațiile a 1500 de demnitari și funcționari publici.
Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a promulgat legile cu privire la reformarea sectorului de integritate, iar la 30 iulie acestea au fost publicate în Monitorul Oficial. Astfel, la 1 august intră în vigoare Legea cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate, Legea privind declararea averii și a intereselor personale și Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative, prin care au fost armonizate alte norme referitoare la sectorul de integritate.
Aleşii poporului, judecătorii, procurorii şi reprezentanţii Executivului sunt cei care, dintre persoanele cu funcţii publice, comit cele mai multe abateri la completarea declaraţiilor de avere. Se întâmplă pentru că o bună parte din ei, deşi deţin case şi maşini scumpe, indică în acte valori foarte mici ale acestor bunuri. Sunt concluziile la care au ajuns experţii de la Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT, care au prezentat un raport referitor la abaterile de la lege înregistrate în procesul de declarare a veniturilor şi proprietăţilor.
Persoanele cu demnitate publică ar putea fi verificate în mod prioritar de Comisia Națională de Integritate (CNI), după reformarea acestei structuri, la propunerea Ministerului Justiției. Este vorba despre judecători, procurori și membrii instituțiilor de autoadministrare ale acestora, adică ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai Consiliului Superior al Procurorilor, dar și de membrii Adunării Parlamentare a Găgăuziei, membrii Consiliului de Observatori ai Companiei Teleradio Moldova, membrii CCA și membrii CEC.
Cazul lui Leonid Morari de la Comisia Naţională de Integritate (CNI) ar putea fi reexaminat de către deputați. După ce au audiat, la începutul lunii decembrie, raportul referitor la veniturile, incompatibilităţile şi interesele membrilor CNI pentru anul 2014, parlamentarii spun că apar noi bănuieli și suspiciuni, de aceea câteva cazuri ar putea fi discutate din nou. Astfel, aleșii poporului vor examina dacă Leonid Morari a încălcat sau nu regimul juridic al conflictului de interese atunci când a fost selectată întreprinderea care a procesat declaraţiile de avere şi de interese. Câștigătoare a ieșit Întreprinderea de Stat ”Fiscservinform”, aflată în subordinea Inspectoratului Fiscal de Stat, instituție unde anterior Leonid Morari a deţinut o funcţie de conducere.
Leonid Morari, membru al Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), este în prezent şi administratorul unei firme de audit. Unii membri ai Comisiei parlamentare care a verificat averile şi interesele membrilor CNI spun că vor cere revocarea lui Leonid Morari, pentru că acesta a admis conştient starea de incompatibilitate de funcţii, contrar legii.
Membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) continuă să aplice practici neuniforme pentru situaţii de același fel. Astfel, la 5 noiembrie aceştia au decis să nu iniţieze un control pe numele Liliei Bolocan, fosta directoare a Agenției Naționale pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI), despre care Moldova Curată a relatat că ar fi admis un conflict de interese. Bolocan şi-a angajat două surori şi un cumnat în instituţia pe care a condus-o timp de şase ani. CNI îşi motivează decizia prin faptul că fosta funcţionară nu mai este la AGEPI. Asta chiar dacă au fost situaţii în care Comisia a constatat conflict de interese şi după ce subiectul declarării nu mai era în funcţie publică.
Preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) este acuzat de membrii acesteia că ar fi semnat o decizie de sistare a examinării unei petiţii în care erau vizaţi 11 angajaţi ai Departamentului Instituţiilor Penitenciare (DIP), fără ca decizia să fi fost discutată cu membrii CNI. Anatolie Donciu susţine însă că a luat o astfel de decizie, deoarece petiţionarul ar fi pus date incorecte în sesizare. Reclamaţia celor patru membri ai CNI a ajuns în Parlament.
După mai mult de jumătate de an de activitate în calitate de membru al Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), Dumitru Prijmireanu va trebui să se lase de CNI. Acest lucru se va întâmpla după ce Parlamentul va adopta o hotărâre de încetare a mandatului său de membru CNI, din cauza atingerii vârstei de pensionare.