Ultimele articole
Pentru integritate în serviciul public
Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordaţi în noiembrie 2014 şi martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) şi Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenţii celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari şi 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordaţi în baza deciziilor unei comisii speciale, create de Guvern, a cărei componenţă este ţinută în mare secret. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a reuşit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcţii publice importante. Deşi modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a garanţiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest episod din „furtul miliardului”. Între timp, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reuşit recuperarea a doar 2% din banii fraudaţi. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperaţi de la patru companii din aşa-numitul „grupul Şor”, în baza unor hotărâri judecătoreşti care însă nu prevăd niciun mecanism de restituire a banilor.
Viktor Nestulia a explicat în cadrul unui interviu pentru portalul Moldova Curată cum funcționează sistemul electronic de achiziții publice din țara sa, renumitul ProZorro, și cum s-a reușit economisirea unui miliard de euro odată cu implementarea lui. Un sistem similar este testat în prezent și în Republica Moldova, iar expertul ucrainean explică ce măsuri mai trebuie să aplice autoritățile de la Chișinău. În opinia lui, pe lângă un sistem transparent în domeniul achizițiilor publice, este important ca instituțiile de drept să fie eficiente.
În ședința din 13 septembrie curent a Consiliului de Integritate (CI) al Autorității Naționale de Integritate (ANI) membri CI au respins candidatura lui Anatolie Donciu la funcția de vicepreședinte al ANI. Pentru această poziție a rămas doar candidatura lui Lilian Chișcă, de aceea concursul pentru poziția secundă în conducerea CI a fost prelungit cu zece zile.
Viktor Nestulia, director de programe Transparency International Ucraina, a explicat în cadrul unui interviu pentru portalul Moldova Curată cum funcționează sistemul electronic de achiziții publice din țara sa, renumitul ProZorro, și cum s-a reușit economisirea unui miliard de euro odată cu implementarea lui. Un sistem similar este testat în prezent și în Republica Moldova, iar expertul ucrainean explică ce măsuri mai trebuie să aplice autoritățile de la Chișinău. În opinia lui, pe lângă un sistem transparent în domeniul achizițiilor publice, este important ca instituțiile de drept să fie eficiente.
Iurie Obadă de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana) este magistratul care l-a băgat în închisoare pe Andrei Brăguță, tânărul de 32 de ani, care s-a stins zilele trecute în Penitenciarul 16. El a ajuns pe mâna poliției din cauză că ar fi depășit viteza în trafic și ar fi fost agresiv cu oamenii legii. La câteva zile de aflare în penitenciar, Andrei Brăguță a decedat, familiei spunându-i-se cauza - bronhopneumonie. Atât părinții, cât și procurorii, declară însă că tânărul ar fi fost torturat în închisoare. După decizia de plasare în arest, magistratul a plecat în concediu și va reveni la serviciu după data de 20 septembrie.
Consiliul de Integritate a examinat astăzi dosarele celor patru candidați la funcția de președinte și vice-președinte al Autorității Naționale de Integritate și i-a admis la concurs pe trei dintre ei. Dosarul actualului președinte interimar al ANI, Anatolie Donciu, care candidează la un mandat deplin în această funcție, urmează să fie examinat la următoarea ședință, planificată pentru miercuri, 6 septembrie.
Președintele Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi, critică propunerea Consiliului Superior al Magistraturii de a ascunde numele părților implicate în procese, la publicarea hotărârilor judecătorești pe pagina instanțelor de judecată.
Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, vorbește în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată despre primul caz de cercetare a unui judecător pentru îmbogățire ilicită și despre averile pe care le deține. Victor Micu a mai subliniat că există unele dificultăți în cadrul procesului de reorganizare a rețelei de judecătorii, dar și despre obligațiile morale și de integritate ale magistraților.
Doi dintre cei patru candidați la funcția de președinte și vicepreședinte al Autorității Naționale de Integritate dețin proprietăți de milioane de lei. Teodor Cârnaț, membru al Consiliului Superior al Magistraturii care râvnește funcții de conducere la ANI, și-a cumpărat anul trecut o casă care valorează mai mult de 2 milioane de lei. În afară de aceasta, Cârnaț deține alte câteva imobile în municipiul Chișinău, pe care spune că le-a dobândit legal. O investigație realizată de reporterii Ziarului de Gardă arată că juristul Teodor Cârnaț deţine două imobile în cartierul Malina Mică şi altele două în centrul capitalei.
În declarațiile de avere făcute publice până acum, mulți dintre deputați, miniștri, judecători, funcționari la Președinție etc. indică faptul că dețin obiecte scumpe sau colecții de artă. Cu toate acestea, publicul nu poate afla despre ce obiecte anume este vorba, deoarece această informație a fost ascunsă în declarațiile de avere în timpul digitalizării.
Fostul ministru al Dezvoltării Informaționale (2005-2008), Vladimir Molojen, care, atunci când era în funcție, aflându-se în conflict de interese, a încheiat cu firma familiei sale contracte de milioane de lei, a fost achitat și de către Curtea Supemă de Justiție. Molojen a fost pus sub acuzare pentru abuz de putere soldat cu urmări grave și neglijență în serviciu soldată cu urmări grave, art. 327 și 329 Cod penal. Alături de el, fuseseră inculpați doi foști subalterni - Anatolie Gumeniuc (învinuit de neglijență în serviciu soldată cu urmări grave) și Valeriu Goncearov (învinuit de exces de putere, soldată cu urmări grave). Toți au pledat nevinovat în toate instanțele și au fost achitați. Hotărârea irevocabilă a CSJ a fost pronunțată la 10 august 2017. Judecătorul Ghenadie Nicolaev a făcut opinie separată, în care a notat că inculpații ar fi trebuit condamnați, deoarece procurorii au prezentat toate probele necesare.
În campania electorală pentru parlamentarele din luna noiembrie 2014, dar și după alegeri, liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, actualul șef al statului, a declarat de mai multe ori că deputații socialiști care dețin și cetățenia României vor renunța la aceasta. Până în prezent însă, șase deputați socialiști continuă să se bucure de calitatea de cetățean european, dar având o poziție anti-europeană. Aleșii poporului care dețin dublă cetățenie sunt: Alla Dolință, Corneliu Furculița, Anatolie Labuneț, Radu Mudreac, Ghenadi Mitriuc și Adrian Lebedinschi.
Nici în ședința de astăzi, 31 iulie 2017, nu a fost ales președintele și vicepreședintele ANI. Din cei patru candidați înscriși în concurs, membrii Consiliului de Integritate din cadrul ANI au stabilit că doar dosarul lui Victor Strătilă a fost complet. Concursul a fost prejungit cu zece zile.
Venitul pentru anul 2016 al familiei președintelui Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM), Gheorghe Duca, este la fel ca și cel pentru anul 2015 - soții au ridicat lunar 117 mii de lei. Doar că anul trecut familia a dobândit o mașină în valoare de 38 de mii de euro, pe care o achită în rate, conform declarațiilor demnitarului.
Deputatul democrat Igor Vremea trăiește cu familia sa într-o casă impunătoare situată în orașul Durlești din municipiul Chișinău. Deși stă acolo de mai mulți ani, casa figurează în acte ca imobil care încă nu a fost dat în exploatare, iar din anul 2009, de când Vremea a ajuns în Parlament, imobilul este nefinalizat în declarațiile de avere.
