Ultimele articole
Autoritatea Națională de Integritate anunța, acum două luni, despre prima sancțiune cu interdicție de ocupare a unei funcții publice, pe un termen de 3 luni, aplicată de instanța de judecată. Interdicția i-a fost impusă șefei Secției Cultură a Consiliului Raional Ocnița, Ludmila Belonoșca, pentru faptul că aceasta nu a declarat conflictul de interese atunci când a luat decizii ce o vizau pe fiica sa, Ala Leșcina, pe care o avea în subordine. Șefa secției cultură a emis în total 9 ordine în privința fiicei sale inclusiv de stimulare, de conferire a gradului de calificare și de acordare a concediului.
Salariul inspectorilor de integritate din cadrul ANI a fost redus cu mai mult de jumătate, la sfârșitul anului trecut, ca urmare a implementării reformei salarizării, inițiată de Guvernul Filip. Despre asta s-a aflat abia astăzi, când la Curtea de Conturi a fost prezentat raportul de audit financiar al ANI. Până acum, nici Consiliul de Integritate nu a fost informat.
Membrii Consiliului de Integritate din cadrul ANI consideră că Tatiana Pașcovschi, colega lor cu cele mai multe absențe de la ședințele Consiliului, ar trebui demisă din această funcție. Referitor la Victor Micu, ce se situează pe locul al doilea la capitolul absențe, aceștia afirmă că lipsele lui de la ședințe ar fi motivate. Ministerul Justiției nu a luat deocamdată vreo decizie în legătură cu absențele de la ședințele Consiliului de Integritate ale Tatianei Pașcovschi.
Din cei 7 membri ai Consiliului de Integritate, structură menită să supravegheze activitatea ANI, doi au lipsit de la cea mai mare parte a ședințelor. Conceput ca un organ de control extern asupra ANI, CI este format din reprezentanți ai societății civile și ai câtorva instituții de stat. Tatiana Pașcovschi, care reprezintă societatea civilă, și Victor Micu, delegat de Consiliul Superior al Magistraturii, sunt ”campioni” la absențe. Dacă ar fi fost respectată Legea privind ANI, ei demult ar fi trebuit revocați din această funcție.
Certificatele de integritate, eliberate de Autoritatea Națională de Integritate pentru prima dată la alegerile parlamentare, nu au împiedicat înscrierea în cursa electorală a vreunui candidat. Chiar dacă unele certificate arătau ”păcatele” candidaților, membru CEC Iurie Ciocan spune că ei nu au fost scoși din cursă deoarece nu aveau stabilite interdicții de a ocupa funcții publice.
Mecanismul certificatelor de integritate pentru candidați, instituit de autorități începând cu scrutinul parlamentar din 24 februarie, și-a dovedit ineficiența, în această primă încercare de aplicare, au subliniat experții anticorupție participanți la masa rotundă ”ANI: Alegerile vin și trec, iar problemele rămân”, organizată de Asociația Presei Independente și portalul Moldova Curată.
Situația privind angajarea noilor inspectori de integritate în cadrul Autorității Naționale de Integritate este incertă, deoarece ANI a fost inclusă în lista instituțiilor supuse moratoriului privind angajările în sectorul public, instituit de Guvern până la sfârșitul acestui an.
Peste 7 milioane de lei vor fi alocați și anul acesta din bugetul de stat pentru semnăturile electronice destinate subiecților declarării averilor și intereselor, cu ajutorul cărora să-și poată semna declarațiile de avere. Suma este similară cu cea din 2018, când declararea electronică a devenit obligatorie.
După ce a fost criticată că a scris lucruri diferite în certificatele de integritate ale lui Ilan Șor și Victor Bogatico, ambii având câte o condamnare penală nedefinitivă, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) oferă o explicație, la solicitarea portalului Moldova Curată. ANI își declină orice responsabilitate și susține că nu a făcut decât să preia datele de la o altă instituție de stat și să le scrie în document.
Autoritatea Națională de Integritate a fost atacată în judecată de o formațiune politică pentru faptul că le-a eliberat certificate de integritate liderului Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, și liderului Partidului Șor, Ilan Șor, primar al orașului Orhei.
În preajma alegerilor parlamentare, când rolul ANI este major, deoarece inspectorii de integritate le dau certificate de integritate candidaților la funcțiile de deputat, instituția refuză să ofere informații de interes public, calificând solicitările de informații de la jurnaliști drept petiții. Experții în politici publice și transparență menționează că instituția acționează ilegal și că aceste refuzuri ar fi ticluite intenționat, pentru a se ascunde informația de interes public.
Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a recepționat acum două zile sistemul electronic de depunere online a declarațiilor de venituri și interese personale, „e-integritate”, care ar urma să fie pus în aplicare începând cu anul viitor. Sistemul a costat peste 2,162 milioane de lei, bani achitați dintr-un credit acordat de Banca Mondială, în cadrul proiectului „e-transformare a Guvernării”, administrat de instituția publică Centrul de Guvernare Electronică.