Ultimele articole
Pentru integritate în serviciul public
Angela Motuzoc, adjunctă a procurorului-şef al Procuraturii municipiului Chişinău, a fost aleasă în funcția de președintă a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Ea a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Libere Internaţionale din Moldova, şi-a început cariera în Procuratură în anul 2000, deţinând pe parcurs mai multe funcţii în procuratura municipiului Chişinău.
Deputații socialiști cu pașaport românesc care au declarat acum jumătate de an că au depus cereri să li se retragă cetățenia română nu au făcut, de fapt, acest lucru. Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) din România anunță că nici unul dintre cei șase parlamentari socialiști din Legislativul de la Chișinău nu au depus astfel de cereri.
Au trecut deja trei luni de când Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a emis o decizie irevocabilă prin care a obligat Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei” să ofere Asociaţiei Presei Independente (API) informații despre concursurile de achiziții desfășurate în anii 2014-2016. În pofida hotărârii, „Poșta Moldovei” nu a oferit însă informația solicitată, de aceea API a intentat procedurile juridice de executare silită. După o săptămână de la intentarea procedurii de executare silită, întreprinderea a expediat informația solicitată.
Procurorul general Eduard Harunjen a semnat vineri, 22 decembrie 2017, ordonanța de pornire a urmăririi penale pentru fals în declarația de venituri și interese personale pe numele judecătoarei la Judecătoria Căușeni Maria Tertea (Țugui). După ce marți, 19 decembrie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a autorizat suspendarea din funcție și pornirea urmăririi penale, aceasta va fi urmărită penal conform art. 352 prim, alineatul 2, „includerea intenționată a unor date incomplete sau false, neincluderea intenționată a unor date în declarația de avere și interese personale”.
Pe parcursul ultimilor cinci ani (2012-2017), din bugetul municipiului Chișinău au fost alocați peste 127 de milioane de lei pentru asigurarea cu apartamente a unor persoane care au dat Primăria în judecată cerând locuințe sau pentru încheierea cu aceasta a unor tranzacții de împăcare. Printre beneficiari de astfel de apartamente, dar și de bani, sunt și magistrați. Unii, deși au primit apartamente gratuite din fondul locativ al municipiului Chișinău, s-au îmbogățit între timp și cu alte locuințe: unele achiziționate la prețuri preferențiale, alte - cumpărate la preț de piață. Sunt și judecători care au părăsit sistemul judecătoresc la scurt timp după ce s-au pricopsit cu apartamente gratuite în Capitală.
Noua secretară de stat la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului este vechea viceministră, apoi ministră liberală Valentina Țapiș. Funcționara s-a aflat în vizorul Comisiei Naționale de Integritate (în prezent - ANI) în anul 2014, după ce Moldova Curată a scris că ea nu-și declarase, doi ani mai devreme, toate averile. Pe atunci viceministră a Mediului, Valentina Țapiș omisese din declarația de avere o casă construită în curtea locuinței sale din suburbia Codru a capitalei. Atunci funcționara a spus că în acea casă locuiește tatăl său și că din acest motiv a uitat să o indice.
De mai mulți ani, grădinițele din capitală nu sunt asigurate cu săpun lichid suficient și nici cu hârtie igienică. Autoritățile publice locale motivează prin faptul că nu sunt bani suficienți pentru aceste produse. De regulă, sunt alocate mijloace financiare doar pentru detergenți, var, clor, iar igiena copiilor este lăsată în grija părinților. În schimb, pentru aleșii poporului statul alocă resurse din belșug pentru produse igienice de calitate. Bunăoară, dacă anul trecut din bugetul public au fost alocați doar 29 de lei pentru procurarea produselor igienice de uz casnic pentru un copil, atunci pentru un angajat din clădirea Parlamentului au fost cheltuiți tocmai 530 de lei, adică de 18 ori mai mult decât se alocă pentru un copil care frecventează grădinița în capitală.
Întrebare: Sunt jurnalist și managerul unei publicații periodice din raionul Rezina. Am solicitat informații de interes public, prin cerere oficială, de la președintele raionului Rezina. Deși termenul prevăzut de lege, de 15 zile lucrătoare, a expirat, răspuns așa și nu am primit. Am decis să acționez președintele raionului în judecată pentru refuzul de a-mi oferi informația solicitată. Responsabili de la judecătoria Rezina ne-au informat, însă, că în prezent instanța de judecată duce lipsă de judecători, corespunzător cererea noastră ar putea fi examinată abia în luna iunie 2018. Cum trebuie să procedăm în această situație? Există prevederi legale care ar oferi drepturi exclusive jurnaliștilor, având în vedere că din această cauză nu putem finaliza una din investigațiile jurnalistice inițiate? Există posibilitatea să ne adresăm la instanțe de judecată din alte localități etc.?
Satul Hârbovăţ, Anenii Noi, a găzduit o dezbatere publică în cadrul campaniei inițiate de Asociaţiei Presei Independente și portalul MoldovaCurata.md „Fii cu ochii pe autorităţi!”. Peste 30 de locuitori ai Hârbovăţului - consilieri locali, pedagogi, elevi, reprezentanţi ai presei şi mediului asociativ au discutat cu experţii despre transparența decizională și accesul la informație. Experţii Tatiana Savva şi Vitalie Zama le-au vorbit celor prezenţi despre baza legislativă care asigură cetăţenilor accesul la informaţie, obligă autorităţile să aplice principiul consultărilor la luarea deciziilor, dar şi despre modalitățile prin care pot ataca refuzurile de a le furniza informația solicitată.
După ce acum trei ani salariile judecătorilor au fost majorate substanțial, mai mulți magistrați pensionari, dar care continuă să muncească în sistem, s-au ales și cu pensii majorate, care se ridică la cel puțin 12 mii de lei. De regulă, ei obțin aceste pensii după ce dau în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS). Unii au obținut deja câștig de cauză, iar alții încă se judecă. În prezent CNAS are pe rol 4 cauze care vizează recalcularea pensiei de magistrat, potrivit unei note informative expediate portalului Moldova Curată.
Curtea de Apel Chișinău a decis ieri, în procesul de judecată intentat președintelui Igor Dodon de către fotoreporterul Constantin Grigoriță, că șeful statului nu poate beneficia de imunitatea acordată de lege în cazurile când litigiul vizează accesul la informații de interes public. Constantin Grigoriță, membru al Asociației Presei Independente (API), l-a acționat în judecată pe Igor Dodon pentru îngrădirea accesului la conferințele de presă organizate de Președinție. Prima instanță a considerat că șeful statului are imunitate și nu poate fi acționat în judecată, așa că a respins cererea jurnalistului. Instanța de apel a calificat ca neîntemeiată decizia magistraților de la Judecătoria Chișinău și a notat că jurnalistul nu contestă opiniile exprimate de către Preşedintele ţării, ci contestă îngrădirea neîntemeiată a accesului la informaţie, chestiune care nu se încadrează în imunitatea respectivă.
La începutul lunii octombrie 2017, magistrații de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) au emis o decizie irevocabilă prin care au obligat Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei” să ofere Asociaţiei Presei Independente (API) informații referitoare la concursurile de achiziții desfășurate pe parcursul anilor 2014-2016. Deși a trecut deja o lună, termen în care urma să furnizeze informația solicitată, „Poșta Moldovei” nu s-a conformat. În timp ce jurista întreprinderii afirmă că nu a primit încă decizia instanței, avocatul API susține că „Poșta Moldovei” ar putea fi obligată să execute în mod silit această decizie, totodată fiind sancționată contravențional pentru neexecutare.
Întrebare: La 4 octombrie a.c., Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a emis o decizie irevocabilă prin care obligă Întreprinderea de Stat „Poşta Moldovei” să ofere Asociației Presei Independente (API) informații despre firmele care au prestat servicii de construcție, renovare, reabilitare şi modernizare a oficiilor poștale din țară, dar și despre sumele cheltuite în acest scop în perioada ianuarie 2014 - martie 2016. Deja a trecut mai mult de o lună de la emiterea hotărârii CSJ, iar Î.S. „Poșta Moldovei” așa și nu a oferit informația solicitată. Ce trebuie să mai întreprindă API pentru a determina entitatea respectivă să se conformeze deciziei CSJ?
Întrebare: Sunt reprezentantă a unui ONG care acorda suport persoanelor cu dizabilități din orașul Criuleni. Am solicitat informații de la Spitalul raional Criuleni referitoare la serviciile care au fost acordate unei persoane cu dizabilități severe de vedere. Persoana respectivă a fost transportată din satul Mășcăuți la Spital din Criuleni, cu ambulanța, pe timp de noapte, pentru examinare psihiatrică și narcologică, deoarece a devenit agresivă, violentă cu familia și cu cei din jur. Deși până acum nu a fost la evidența spitalului de psihiatrie, există bănuieli că aceasta suferă și de anumite dereglări psihice. În aceeași noapte, la scurt timp după ce a fost adusă la spital, ea a fost trimisă acasă fără a fi însoțită de cineva, fără transport etc. Persoana respectivă este în continuare agresivă.
