Ultimele articole
Pentru integritate în serviciul public
La 25 februarie curent, la un post de televiziune a fost difuzat un reportaj despre luxul în care trăieşte procurorul adjunct al sectorului Buiucani din capitală, Elena Neaga. În reportaj este menţionat că familia procurorului deţine o casă cu trei nivele în centrul oraşului Străşeni. Pe un site de socializare, Elena Neaga a postat mai multe fotografii unde îşi etalează bunurile. Procurorul General a sesizat Comisia Naţională de Integritate (CNI) pentru a verifica averea familiei Neaga.
În Parlament, cu titlu de iniţiativă legislativă a unui deputat, a fost înregistrat un proiect de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative, care vizează activitatea Comisiei Naţionale de Integritate (proiectul nr. 441 din 06.11.2013).
Moldova Curată a scris despre câteva licitaţii publice desfăşurate în primăriile unor localităţi din ţară, unde rudele primarilor au câştigat concursurile de achiziţii publice. Comisia Naţională de Integritate (CNI) s-a autosesizat pe marginea câtorva cazuri, constatând conflicte de interese. Unii primari vizaţi au contestat actele CNI în judecată.
Asociaţia Presei Independente (API) şi portalul web www.moldovacurata.md vă invită la dezbaterea publică „Activitatea de comunicare a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI): actualitate şi strategii de viitor”.
Chiar dacă termenul de depunere a declaraţiilor de avere şi de interese personale pentru anul 2013 expiră la finele lunii martie curent, la Comisia Naţională de Integritate (CNI) au început a fi aduse astfel de documente. Cei mai harnici s-au dovedit a fi colectorii de declaraţii de la ministerele Mediului şi Apărării, dar şi din cadrul inspectoratelor de poliţie din sectoarele Centru şi Râşcani din municipiul Chişinău. Nu au rămas în urmă nici colectorii din cadrul primăriilor din localităţile raionului Drochia, de la primăria Oneşti, Hânceşti, dar şi de la primăria oraşului Cantemir.
Deputatul democrat Valeriu Guma a anunțat astăzi că renunță la mandatul de deputat pentru a pune capăt speculațiilor și acuzațiilor care i se aduc că ar încerca să se acopere cu imunitate parlamentară pentru a scăpa de pedeapsa la care a fost condamnat de Curtea Supremă de Justiție din România.
Faptul că nu avem judecători judecați pentru acte de corupție demonstrează că nu avem judecători corupți în R. Moldova. De această părere este președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dumitru Visternicean.
Într-un interviu pentru Moldova Curată, magistratul explică „paradoxul” potrivit căruia, deși avem un sistem judecătoresc corupt, nu avem și judecători corupți.
„Fenomenul este compus din mai multe elemente. Atâta timp cât nu avem în plan penal infracțiunea numită corupția, în schimb avem dare de mită, luare de mită, trafic de influență, aceste lucruri trebuie demonstrate. Avem deja pe rol, în instanțele de judecată, patru dosare care vizează acte de corupție comise de judecători. Unul dintre ei a trecut deja de prima instanță unde a fost achitat”, a menționat Visternicean.
Întrebat de ce majoritatea procedurilor disciplinare pornite de Colegiul disciplinar al CSM se încheie cu constatarea că judecătorul nu a comis nicio încălcare, președintele CSM a declarat: „Sunt mai multe probleme care duc la clasarea procedurii disciplinare. Trebuie să ținem cont de faptul că acest Colegiu disciplinar este o judecată a judecătorilor. Și, la fel ca în orice instanță, judecătorului îi este asigurat dreptul la apărare. Foarte multe proceduri disciplinare au fost intentate anterior doar de dragul de a fi intentate”.
Cu toate acestea, Visternicean este mulțumit de activitatea acestui colegiu. În special, pentru că „și-a păstrat independența și imparțialitatea, indiferent de cine este cel supus examinării, cine a depus sesizarea”.
În cadrul aceluiași interviu, președintele interimar al CSM dezvăluie care sunt criteriile în baza cărora are loc numirea și avansarea în post a judecătorilor și își expune părerea vizavi de judecătorii cu averi de milioane.
Interviul integral îl puteți citi aici.
Comisia Naţională de Integritate (CNI) verifică declaraţia de avere pentru anul 2012 a lui Sergiu Sainciuc, viceministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei. Demnitarul a ajuns în atenţia CNI, deoarece a cumulat, în anul 2012, funcţia de membru în Consiliul de Administraţie (CA) la două instituţii de stat, în situaţia respectivă fiind majoritatea viceminiştrilor din actualul Guvern.
Şeful Direcţiei Situaţiei Excepţionale (DSE) din Hânceşti este fondatorul unei întreprinderi de comercializare a produselor farmaceutice veterinare. Concomitent cu funcţia pe care o deţine, acesta este şi consilier local în comuna Bobeica, acelaşi raion. Experţii susţin că, în cazul respectiv, este încălcat regimul incompatibilităţii, deoarece un funcţionar public nu poate deţine în acelaşi timp două funcţii: una executivă şi alta electivă.
Consilierul Președintelui Republicii Moldova în domeniul culturii, învățământului și științei, Mihail Şleahtiţchi, ar putea fi demis. Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat că acesta a încălcat regimul juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţii de funcţii, atunci când, deţinând funcţia de ministru al Educaţiei, și totodată fiind fondatorul unei asociații obștești, a autorizat ca respectiva instituţie să avizeze, contra plată, planurile şi programele de formare profesională continuă pentru adulți.
În satul Grădiniţa din raionul Căuşeni, secretarul consiliului local deţine prin cumul şi funcţia de asistent social. Experţii afirmă că funcţionarul public nu are dreptul să primească alte remunerări decât din activităţi didactice, ştiinţifice sau de creaţie.
Angajații comisiilor parlamentare ar putea deține funcții în organele de administrare de la întreprinderile de stat şi de la societăţile pe acţiuni cu capital de stat, potrivit unor amendamente efectuate la legislația actuală la finele anului trecut.
