Ultimele articole
Întrebare: Sunt jurnalistă la un post regional de televiziune. Deseori solicităm informații de la instituțiile statului prin e-mail, iar funcționarii ne cer scrisori oficiale, cu semnătură și ștampilă, chiar dacă vrem să obținem o informație simplă, obișnuită. Cum să procedăm în astfel de situații?
Cetățean: Sunt consilier în Consiliul orașului Sângerei. Nu mi se permite să filmez ședințele consiliului. Am fost scos din sala de ședințe de către poliție, la indicația consilierilor care formează majoritatea în consiliu. Cum pot să-mi apăr drepturile, să pot înregistra ședințele consiliului, ca ulterior să informez și alți cetățeni despre deciziile adoptate?
În cadrul campaniei de informare și încurajare a implicării civice „Fii cu ochii pe autorități!”, în orașul Rezina a avut loc o întâlnire cu cetățenii la tema transparenței decizionale și a accesului la informație. La acest eveniment, organizat de API și portalul MoldovaCurata.md, în parteneriat cu ziarul regional independent „Cuvântul”, au participat activiști civici, funcționari publici, jurnaliști, reprezentanți ai ONG-urilor locale, alți locuitori ai orașului și raionului Rezina.
Autoritatea Națională de Integritate ar putea să fie funcțională abia din vara acestui an și nu de la începutul anului 2017, așa cum a promis anterior ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, într-un interviu pentru Moldova Curată. Este părerea exprimată de către experți în domeniul integrității în cadrul unei mese rotunde organizate de Asociația Presei Independente și portalul moldovacurata.md.
Dacă proiectul privind amnistia fiscală şi cel de modificare a Legii privind Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) vor fi votate în a doua lectură, ANI va fi ”mutilată”, iar cazurile de corupţie în sistemul public se vor perpetua. La această concluzie au ajuns experţii care au participat la masa rotundă ”Legea privind liberalizarea capitalului: efecte economice şi fiscale versus pericole de subminare a eforturilor anticorupţie”, organizată la 22 decembrie 2016 de Asociaţia Presei Independente (API) şi portalul www.moldovacurata.md. Ei au analizat potenţialele consecinţe ale eventualei adoptări a celor două proiecte asupra sistemului naţional de integritate.
Organizațiile membre ale Inițiativei Civice pentru Integritate în Serviciul Public condamnă atitudinea superficială de care a dat dovadă Comisia Națională de Integritate la examinarea cauzei judecătoarei Mariana Pitic privind încălcarea regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii pentru anul 2015.
Niciun judecător din Republica Moldova nu a fost sancționat până în prezent pentru că nu și-a declarat corect veniturile și proprietățile, în condițiile în care presa a semnalat mai multe cazuri de averi nejustificate ale magistraților. Printre neregulile semnalate cel mai des de către jurnaliști se numără proprietăți imobile sau mobile care depășesc veniturile legale, donații de zeci de mii de lei sau euro pe care le acceptă magistrații, dar și promovarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a unor judecători compromiși, respinși de către președintele țării.
Organizațiile societății civile refuză în continuare să preia pentru depozitare originalele declarațiilor de integritate semnate de membrii Guvernului Pavel Filip. La masa rotundă pe tema «Declarațiile de integritate: între declararea intenției și confirmarea integrității», organizată joi, 11 februarie, de portalul Moldova Curată, ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a adus declarațiile, spunând că acestea i-au fost transmise de către primul ministru, și s-a arătat dispus să le predea reprezentanțuilor societății civile. Cei prezenți au fost de părere însă că declarațiile trebuie considerate nule de vreme ce au fost semnate în condiții de intransparență, fără prezența jurnaliștilor și reprezentanților societății civile.
În cei aproape trei ani de existenţă a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) nu avem persoane publice condamnate pentru că au comis fals în declaraţii. Acest lucru l-au constatat participanţii la masa rotundă „Eficientizarea CNI: obiecţii şi propuneri”, organizată de Asociaţia Presei Independente (API) şi portalul web www.moldovacurata.md. Ei au menţionat că pentru rezultate vizibile este necesară reformarea acestei instituţii, dar şi modificarea câtorva legi care au tangenţă cu activitatea ei. În cadrul evenimentului au fost discutate iniţiativele legislative elaborate de Ministerul Justiţiei, care ar eficientiza activitatea CNI. Este vorba despre proiectul legii cu privire la Centrul Naţional de Integritate, proiectul de lege privind declararea averii şi intereselor personale şi proiectul de modificare a unor acte legislative.
Putem vorbi despre o luptă eficientă cu actele de corupţie, doar dacă există câteva componente importante: un cadrul legislativ clar, care să nu lase loc de interpretări, un mecanism eficient de aplicare a legii, dar şi unul de introducere a unor garanţii pentru anumite categorii de persoane, ce ţin de respectarea demnităţii personale şi profesionale ale acestora. Sunt concluzii formulate de participanţii la dezbaterea publică „Instrumente de contracarare a actelor de corupţie: între aprecieri şi contestări”, organizată de Asociaţia Presei Independente (API) şi de portalul www.moldovacurata.md, la 18 februarie 2015.
Cinci organizaţii neguvernamentale (Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), Asociaţia pentru Democraţie Participativă (ADEPT), Centrul pentru Investigaţii Jurnalistice (CIN) şi Fundaţia Soros - Moldova (FSM)) au lansat Iniţiativa Civică pentru Integritatea în Serviciul Public, prin care îşi propun să sporească controlul asupra integrităţii persoanelor care deţin funcţii de conducere în instituţiile publice, monitorizând eficienţa mecanismului de verificare a averilor şi intereselor acestora. Evenimentul de lansare a avut loc la 27 mai 2014, în cadrul unei mese rotunde organizată de portalul Moldova Curată.
Participanţii la dezbaterea publică „Activitatea de comunicare a Comisiei Naţionale de Integritate: actualitate şi strategii de viitor”, organizată de Asociaţia Presei Independente (API) şi portalul www.moldovacurata.md la 14 februarie a.c., au remarcat gradul scăzut de transparenţă al CNI şi ineficienţa instrumentelor de comunicare cu publicul larg ale Comisiei. Deşi consideră că are o relaţie bună cu presa, conducerea CNI s-a arătat interesată de propunerile şi recomandările experţilor pentru îmbunătăţirea comunicării publice a acestei instituţii.
Experţii solicită eliminarea lacunelor din legislaţie şi simplificarea procedurilor juridice privind tragerea la răspundere a demnitarilor şi funcţionarilor care nu-şi declară sau declară eronat veniturile, proprietăţile şi interesele personale.
Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat (ICPC), constituită în 2009 de un grup de organizaţii neguvernamentale pentru a monitoriza integritatea candidaţilor din listele electorale ale partidelor la alegerile parlamentare, a obţinut câştig de cauză în toate procesele pornite de către formaţiunile politice şi politicienii supăraţi că, în cadrul campaniei electorale din 2010, au fost incluşi în lista candidaţilor care nu corespund criteriilor de integritate.
Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a emis, în această săptămână, o decizie irevocabilă în dosarul „Partidul Democrat versus Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat”. Astfel, Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat (ICPC) a obținut, într-un final, câștig de cauză, după ce procesul a fost amânat de câteva ori.