Ultimele articole
Eficiența activității Comisiei Naționale de Integritate (CNI) ar fi mai mare dacă nu ar exista o serie de deficiențe în cadrul legislativ care reglementează procedurile de control și dacă CNI ar aplica mecanisme și bunele practici care s-au dovedit a fi de succes în alte țări. O recunosc reprezentanții CNI, care au analizat problemele identificate în rapoartele anuale proprii, dar și modul cum funcționează Agenția Națională de Integritate (ANI) din România.
Doi judecători de la Curtea de Apel Chişinău (CA), Anatolie Minciună şi Nina Traciuc, solicită apartamente ieftine în Chişinău, chiar dacă au imobile în capitală. Numele lor figurează în lista magistraţilor care au solicitat îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi pentru care în prezent se construiesc două blocuri de locuit în oraşul Chişinău, pe străzile Vasile Alecsandri şi Ceucari.
Alianţa pentru o Românie Curată (www.romaniacurata.ro) şi Iniţiativa Civică pentru Integritate în Serviciul Public din Republica Moldova (www.moldovacurata.md) vă invită să vă înscrieţi la cel de-al doilea webinar la tema accesului la informaţia de interes public care va avea loc la 22 IULIE 2015, ORA 11.00.
De la constituirea Comisiei Naţionale de Integritate(CNI), presa a avut un rol semnificativ în depistarea cazurilor în care subiecţi ai declarării erau suspectaţi de încălcarea regimului juridic al conflictului de interese, al incompatibilităţii de funcţii sau situaţii de tăinuire a unor proprietăţi sau maşini scumpe. Deoarece majoritatea subiecţilor declarării vizaţi în actele de constatare ale CNI scapă basma curată, instituţia pierde pe zi ce trece din credibilitate. Experţii sunt de părere că pentru ca CNI să capete încredere din partea societăţii, aşa cum o are instituţia similară din România, ea ar trebui urgent reformată.
Marius Lazurca, Ambasadorul României în Republica Moldova a oferit un interviu portalului Moldova Curată în care spune ce trebuie să facă ţara noastră pentru reformarea sistemului justiţiei. De asemenea, Excelenţa Sa vorbeşte despre experienţa României în promovarea integrităţii persoanelor cu funcţii publice în perioada preaderare şi cea de aderare la marea familie Europeană.
Un regulament referitor la condiţiile de acordare a dreptului de a cumpăra apartamente mai ieftine într-un bloc nou din Chişinău permite şi magistraţilor care au proprietăţi scumpe să beneficieze de locuinţe la preţuri preferenţiale. Astfel, în lista solicitanţilor găsim o serie de judecători care au câte unul sau două bunuri imobile în apropiere de capitală - la Ialoveni sau Criuleni. Printre aceştia sunt Iuliana Oprea, Elena Covalenco şi Ghenadie Nicolaev. Ultimii doi şi-au retras de curând solicitările. Experta anticorupţie Mariana Kalughin spune că documentul ar fi trebuit să conţină delimitări clare în categoriile de solicitanţi, dar şi alte prevederi care ar exclude facilităţile pentru beneficiarii care au averi.
În acest an Consiliul Institutului Naţional al Justiţiei a decis ca persoanele care vor depune actele pentru a urma cursurile de instruire iniţială pentru funcţia de judecător şi procuror să nu mai fie obligate să prezinte declaraţia de avere. Anul trecut acest document era obligatoriu.
Hotărârea Curții Supreme de Justiție (CSJ) prin care fostul director al Direcției generale învățământ preșcolar a Ministerului Educației, Valentin Crudu, a fost restabilit în funcție reprezintă o reproducere în proporție de aproximativ 90 % a hotărârii Curții de Apel Chișinău, pronunțată în favoarea reclamantului. Ultima a anulat hotărârea primei instanțe, care lăsase în vigoare ordinul din decembrie 2012 prin care ministrul Maia Sandu l-a demis pe funcționar. Această situație pune problema calităţii motivării hotărârilor judecătoreşti. Unii avocaţi spun că astfel de situaţii sunt un lucru obişnuit pentru justiţia din Republica Moldova.
Deşi există un larg consens în ceea ce priveşte accederea în Uniunea Europeană, Republica Moldova este încetinită încă de grave conflicte interne şi de clivaje în ceea ce priveşte orientarea sa viitoare – se arată în raportul Nations in Transit 2015 al Freedom House.
Camelia Bogdan, judecătoare la Curtea de Apel București, a vorbit în cadrul unui interviu acordat portalului Moldova Curată despre măsurile care au ajutat România să obțină rezultate răsunătoare în lupta cu flagelul corupției. Magistrata a amintit și despre instrumentele pe care le folosește atât ea, cât și colegii săi pentru a reîntoarce în folosul societății bunurile care au ajuns ilegal în posesia celor dați pe mâna Justiției.
Funcționarii unei instituții publice care refuză să prezinte informații atunci când li se solicită acest lucru sunt obligați să demonstreze că divulgarea datelor pune în pericol securitatea statului și a cetățenilor. Decizia aparține Curții Constituţionale și a fost luată luni, 22 iunie. Magistrații au explicat că dreptul la informație poate fi restrâns doar atunci când are la bază un scop real și justificat de protecție a unui interes legitim privind protejarea cetățenilor sau asigurarea securităţii naţionale, iar interesul public pentru aflarea informației nu prevalează.
Iniţiativa Civică pentru Integritate în Serviciul Public (ICISP) îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că Guvernul demisionar al Republicii Moldova nu a aprobat la ultima sa şedinţă proiectele de legi privind reformarea sistemului naţional de integritate (proiectul de Lege cu privire la declararea averii şi intereselor personale, proiectul de Lege cu privire la Centrul Naţional de Integritate şi proiectul de Lege cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative).
Respingerea de către Guvern a proiectelor de lege privind declararea averilor și intereselor personale și reforma Comisiei Naționale de Integritate s-ar putea solda cu tăierea finanțării din partea Uniunii Europene, este de părere experta anticorupție Mariana Kalughin. Adoptarea acestor proiecte era deja o restanță a Republicii Moldova astfel încât, la fel ca și în cazul tărăgănărilor în procesul de reformare a organelor Procuraturii, Republica Moldova ar putea să rateze anumite părți din tranșele care urmau să fie acordate de UE în suportul reformei sectorului justiției, a explicat Mariana Kalughin pentru Moldova Curată.