Ultimele articole
Pentru integritate în serviciul public
În comuna Bleșteni din raionul Edineț primarul și-a angajat sora în calitate de directoare a Centrului comunitar pentru persoane în etate. Alesul local spune că în sat nimeni nu ar lucra cu un salariu atât de mic, de doar circa o mie de lei, de aceea și-a numit sora în această funcție. După aproape un an de la angajare, primarul s-a „spovedit” la Comisia Națională de Integritate (CNI).
Victor Bogatico, primarul oraşului Râşcani, cercetat penal pentru că ar fi luat 5.000 de dolari de la un agent economic din Bălţi pentru a favoriza o licitaţie privind vânzarea unui imobil, a revenit la serviciu după ce a fost eliberat din arest. Dosarul ar putea ajunge pe masa judecătorilor în ianuarie 2016. Tot atunci ar urma să fie examinat un alt caz, conexat la acest dosar – cel în care edilul a fost învinuit că a făcut accident de circulaţie cu automobilul de serviciu pe care l-a folosit în scopuri personale.
Organizaţiile Neguvernamentale salută iniţiativa candidatului la funcţia de Prim-ministru al Republicii Moldova, dl Ion Sturza, şi propun modelul Declaraţiei de integritate, în calitate de punct de pornire în stabilirea unui stat de drept.
Primarul orașului Sângera din municipiul Chișinău și-a fixat sieși, viceprimarului și altor angajați din primărie două premii într-o lună, chiar dacă legislația prevede că premiile conducătorilor pot fi acordate doar de către un organ deliberativ. Mihail Lari, devenit primar pentru prima dată, spune că și-a acordat premiile fără decizia Consiliului Local ”din neștiință”, iar Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat i-a cerut să anuleze cele două dispoziții.
Valentin Guțan, primarul orașului Cricova din municipiul Chișinău, a fost verificat de Comisia Națională de Integritate (CNI), fiind bănuit că ar fi încălcat regimul juridic al conflictului de interese. Soția sa, Elena Guțan, este director al grădiniței de copii din Cricova. În timp ce membrii Comisiei au clasat acest caz, motivând că primarul nu a luat nici o decizie prin care și-ar favoriza soția, experții anticorupție spun că acesta este un eventual conflict de interese, întrucât, potrivit prevederilor noului Cod al Educației, instituțiile preșcolare sunt în subordinea autorităților publice locale.
Telenești a fost primul raion care și-a găsit președintele imediat după alegerile locale din 14 iunie curent. Conducerea raionului și-a păstrat cromatica politică, președinta aleasă fiind Diana Manoli, fosta șefă a Inspectoratului Fiscal de Stat Telenești. Aceasta a fost propusă de Partidul Liberal-Democrat (PLDM), anterior șefia raionului fiind deținută tot de un membru PLDM, Boris Burcă.
Mai multe declarații de venituri și proprietăți, precum și de interese personale pentru anul 2014 au fost publicate cu erori. Astfel au fost divulgate datele personale ale demnitarilor care le-au depus sau, dimpotrivă, au fost acoperite date care nu au caracter personal. De exemplu, denumirile și adresele firmelor și companiilor la care dețin acțiuni unii funcționari au fost hașurate, fapt care face inutilă publicarea declarației.
După alegerile locale din vara anului curent, în fruntea raionului Străşeni a fost ales democratul Mihai Popa. Psiholog de profesie, Popa s-a lansat în politică la scurt timp după ce a început să facă afaceri. Este fondator a două firme care se ocupă de comerț. Iniţial a fost membru al Partidului Social-Democrat, iar din 2009 este membru al Partidului Democrat (PDM). În prezent este şi preşedinte al organizaţiei teritoriale a acestui partid.
În legătură cu intrepretările care au apărut într-o știre a postului de televiziune Jurnal TV despre ”solicitarea Asociației Presei Independente (API) către Comisia Națională de Integritate (CNI) de a verifica conturile bancare ale membrilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) pentru a vedea dacă membrii CCA au obținut sau nu beneficii de la liderii socialiști după acordarea licenției firmei ”Exclusiv Media” SRL care va retransmite postul rusesc NTV”, facem următoarele precizări:
Doi primari din raionul Criuleni au emis dispoziții prin care și-au fixat premii de peste 2 mii de lei cu ocazia unor sărbători, chiar dacă Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar prevede că astfel de decizii pot fi luate doar de către organul deliberativ, adică de către Consiliul local. La intervenția Oficiului Teritorial Chișinău (OTC) al Cancelariei de Stat, ambele dispoziții de acordare a premiilor au fost anulate, doar că banii au rămas la primari.
Chiril Tatarlî, președintele raionului Taraclia, vorbitor exclusiv de limbă rusă, a ajuns în fruntea raionului venind din domeniul privat. Totuși, nici el, nici familia sa nu deține vreo firmă. „Toată viața am activat în raionul Taraclia. La noi, acum, coaliția funcționează foarte bine, pentru că este o alianță pentru raion”, spune Tatarlî. În Consiliul Raional, pe listele PSRM, a ajuns și Alexandru Tatarlî, care este fiul președintelui raionului. Tatăl afirmă însă că acesta nu și-a dat votul pentru el, atunci când s-a votat candidatura sa la funcția de președinte, tocmai pentru a evita un eventual conflict de interese.
Iurie Urzică, noul președinte al raionului Râșcani, a condus în ultimii 22 de ani fabrica "Avicola" din regiune, care a rămas acum pe seama soției și fiului său mai mare. Întreprinderea, în anii 2011-2013 a participat, cu succes, la mai multe licitații din raion, obținând din vânzări aproximativ 1,5 milioane de lei. În 2015, afirmă Urzică, la inițiativa sa, firma familiei nu mai participă la licitațiile din raionul Râșcani, pentru a evita eventualele acuzații și conflicte de interese.
Primarul satului Corlăteni din raionul Râșcani, Anatolie Baciu, a cumpărat produse alimentare pentru grădinița din sat de la întreprinderea individuală a fratelui său, Mihail Baciu, la un an de când a obținut primul mandat de ales local. El spune că nu știa că nu poate încheia contracte cu fratele. «Știam că nu e voie cu cineva din familia mea, cu soția, de exemplu, dar cu fratele nu știam», spune primarul. Oricum, acest eventual conflict de interese va rămâne, cel mai probabil, neinvestigat, întrucât faptele s-au produs înainte de constituirea Comisiei Naționale de Integritate (CNI).
Experta anticorupţie de la Bucureşti Laura Ştefan a vorbit în cadrul unui interviu cu Moldova Curată despre experienţa acumulată de instituţiile de drept din România în domeniul combaterii corupţiei şi ce ar putea prelua Republica Moldova în acest sens. Ea a subliniat importanţa asumării reformelor de către clasa politică, dar, mai ales, de către oamenii legii, de la poliţişti şi procurori până la judecători.
Victor Bogatico, primarul oraşului Râşcani, a încălcat regimul conflictului de interese prin faptul că a prezidat concursurile publice de dare în arendă a unor terenuri nepotului său, edilul fiind cel care a semnat şi procesele verbale de la licitaţiile cu strigare. Deşi anul trecut Comisia Naţională de Integritate (CNI) a stabilit că alesul local a admis această abatere, Victor Bogatico nu a fost sancţionat, la mijloc fiind cunoscuta luptă dintre CNI şi CNA – termenul de prescripţie.
