Ultimele articole
Pentru integritate în serviciul public
Familia deputatei Violeta Ivanov şi-a ridicat o casă cu două niveluri în Chişinău. Deşi acum o săptămână declara presei că fiica sa, Margarita, ajunsă în atenţia opiniei publice pentru fotografiile de lux pe care le posta pe reţelele de socializare, nu are, „cu părere de rău, casă”, datele oficiale demonstrează contrariul. Minora este, în acte, proprietara terenului pe care părinţii şi-au ridicat casa de lux, dar şi stăpâna vechiului imobil de pe acel teren, demolat între timp. Totodată, familia alesei poporului gestionează, de peste un deceniu, două terenuri în Chişinău, folosite ca şi parcări, pe care le închiriază de la Primăria Chişinău contra 20 de lei pentru o singură zi.
Primarul comunei Bleşteni din raionul Edineţ, Liviu Belitei, care şi-a angajat sora în funcţia de director al Centrului comunitar pentru persoane în etate, va scăpa de sancţiunea pentru admiterea unui conflict de interese, deoarece Comisia Naţională de Integritate (CNI) a clasat cauza. Liviu Belitei a anunţat CNI cu o întârziere de un an despre faptul că sora sa conduce o instituţie subordonată Primăriei. Comisia a constatat existenţa conflictului de interese, dar a clasat cazul. Experta anticorupţie Mariana Kalughin spune că decizia este greşită şi că primarul ar fi trebuit sancţionat.
Primara satului Răcăria, raionul Râșcani, Valentina Nadulișneac, deține o cotă de 28% din capitalul social al unei întreprinderi agricole, care în ultimii trei ani livrează produse alimentare pentru instituțiile publice din sat. Primara spune că nu s-a aflat în conflict de interese atunci când firma era selectată drept câștigătoare a licitațiilor publice. Reprezentanții CNI afirmă însă că Valentina Nadulișneac nu a depus declarații privind interesul personal, așa cum cere legea.
Directoarea Casei de Cultură din satul Ciuciuleni, raionul Hânceşti, este acum internată la Spitalul de Urgenţă din municipiul Chişinău. Femeia susţine că a fost îmbrâncită de către primarul Gheorghe Grigoraş, a căzut, s-a lovit la cap, şi s-a ales cu o comoţie cerebrală. Primarul însă spune că directoarea ar simula totul.
Sectorul achizițiilor publice reprezintă un domeniu favorabil pentru fraudă și abuz, fiind foarte sensibil la acte de corupție, a declarat şefa direcţiei generale de audit al bugetului de stat şi patrimoniului din cadrul Curții de Conturi, Natalia Trofim, într-un interviu pentru Moldova Curată.
Nina Traciuc, magistrat la Curtea de Apel Chişinău, a judecat o cauză în care era implicată firma de construcţii „Basconslux” SRL, cu care ea are încheiat un contract de investiţii. Judecătoarea este unul dintre beneficiarii unui proiect de investiții prin care judecătorii au obținut apartamente la un preţ redus în municipiul Chişinău. Experţii spun că în acest caz judecătoarea ar fi trebuit să declare raporturile juridice dintre ea şi firma respectivă, ca apoi un complet de magistrați să decidă dacă este motiv ca Nina Traciuc să fie recuzată.
Mai mulţi angajaţi ai inspectoratelor fiscale teritoriale deţin şi calitatea de consilieri locali și, respectiv, sunt remuneraţi pentru participarea la şedinţe. Comisia Naţională de Integritate (CNI)a constatat în câteva astfel de cazuri situații de incompatibilitate, deoarece persoanele cu funcții publice nu au voie să mai presteze alte munci remunerate. Funcționarii respectivi se judecă acum cu CNI. În privința altor 4 angajați la Fisc, CNI a inițiat controale.
O nouă lege a achiziţiilor publice va intra în vigoare la 1 mai curent. Documentul conţine mai multe restricţii pentru autorităţile contractante şi pentru agenţii economici participanţi la tendere. Chiar dacă noul instrument legislativ a reglementat şi conflictul de interese în procesul de achiziţii publice, legea conţine prevederi neclare, care lasă loc de interpretări, ceea ce ar putea permite părţilor implicate în proces să recurgă la subterfugii pentru a ocoli legea.
Primarul comunei Chițcanii Vechi din raionul Telenești, despre care Moldova Curată a scris acum trei ani, continuă să muncească în primărie împreună cu fosta soție, de care a divorțat pentru a soluționa conflictul de interese. Soția sa este perceptor fiscal. Chiar și așa, primarul afirmă că perceptorul fiscal nu are relație de subordonare cu primarul. Pentru că acesta nu este singurul caz în care unele cupluri au decis să divorțeze ca să soluționeze conflictul de interese, experții anticorupție spun că ar fi necesare modificări la legislație, astfel ca noțiunea de „persoane apropiate” să se refere și la foștii soți.
Primarul satului Racovăț, raionul Soroca, Mihail Mitrofan, despre care Moldova Curată a scris că a vândut, prin licitație, un teren cu o suprafață de 20 de hectare nepotului său, aflându-se în conflict de interese, a fost condamnat de Judecătoria Soroca la 2 ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu și fals în acte publice. Anunțul vine de la Procuratura Generală, care susține că între timp s-au descoperit și alte încălcări de lege la încheierea acelei tranzacții.
Primarul satului Bârnova din raionul Ocniţa activează într-o instituţie cu ginerele său, care este secretar al consiliului local. Deşi experţii anticorupţie afirmă că ambii încalcă regimul juridic al conflictului de interese, socrul fiind persoană cu funcţie de demnitate publică, iar ginerele - funcţionar public, alesul local respinge aceste argumente. Valeriu Scutelnic motivează că atunci când a fost angajat la primărie, secretarul consiliului nu îi era ginere. Pentru comparaţie, în România, un primar aflat într-o situaţie similară, a ajuns să fie condamnat.
Primarul orașului Vadul lui Vodă din componența municipiului Chișinău, Iurie Onofriiciuc, ar putea fi determinat de executorii judecătorești să anuleze un contract de arendă a unui teren, pe care l-a încheiat cu soția sa. Primarul a pierdut procesul și la Curtea de Apel referitor la anularea actului administrativ, dar, în prima instanță, și procesul cu CNI, care a constatat că alesul local s-a aflat în conflict de interese.
Potrivit iniţiativei legislative de reformare a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), în componenţa acestei instituţii va fi creată o structură nouă, numită Consiliul de Integritate. Membri ai acestui Consiliu vor fi cinci reprezentanţi ai instituţiilor publice, unul din societatea civilă şi un jurnalist. Proiectul de lege prevede că jurnalistul va fi selectat de către Ministerul Justiţiei, însă unii jurişti şi reprezentanţi ai mass-media nu sunt de acord cu această modalitate de selectare.
La reuniunea Consiliului de Asociere UE – Republica Moldova, desfășurată la 15 martie la Bruxelles, primul ministru Pavel Filip a fost întrebat de către europarlamentari cum actualul Executiv își propune să combată corupția din țară și cum va fi elucidată frauda din sistemul bancar. De asemenea, eurodeputații au fost interesați să afle dacă și cum vor fi reformate Comisia Națională de Integritate și Centrul Național Anticorupție. Premierul nu a dat un răspuns exact, menționând că acest punct este o prioritate a actualei guvernări.
Revenirea în Parlament a deputatului Boris Golovin, care a lucrat, în luna ianuarie 2016, timp de 29 de zile în postul de director al Centrului Național de Medicină Urgentă Prespitalicească (CNMUP), a nemulțumit fosta sa fracțiune, a Partidului Comuniștilor, care acum îi cere demisia. Liderul partidului, Vladimir Voronin, a depus o sesizare la Comisia Națională de Integritate (CNI) în care îi solicită să se pronunțe dacă Golovin se află sau nu în incompatibilitate de funcții. La ședința de vineri, 11 martie, CNI a pornit un control. La fel, fracțiunea cere ca Parlamentul să declare demisia de drept a acestuia, făcând trimitere la Constituție și la Legea cu privire la statutul deputatului. Boris Golovin spune însă că și-a suspendat contractul de muncă la CNUMP, de aceea nu poate fi vorba despre incompatibilitate de funcții.
