Ultimele articole
Pentru integritate în serviciul public
Potrivit iniţiativei legislative de reformare a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), în componenţa acestei instituţii va fi creată o structură nouă, numită Consiliul de Integritate. Membri ai acestui Consiliu vor fi cinci reprezentanţi ai instituţiilor publice, unul din societatea civilă şi un jurnalist. Proiectul de lege prevede că jurnalistul va fi selectat de către Ministerul Justiţiei, însă unii jurişti şi reprezentanţi ai mass-media nu sunt de acord cu această modalitate de selectare.
La reuniunea Consiliului de Asociere UE – Republica Moldova, desfășurată la 15 martie la Bruxelles, primul ministru Pavel Filip a fost întrebat de către europarlamentari cum actualul Executiv își propune să combată corupția din țară și cum va fi elucidată frauda din sistemul bancar. De asemenea, eurodeputații au fost interesați să afle dacă și cum vor fi reformate Comisia Națională de Integritate și Centrul Național Anticorupție. Premierul nu a dat un răspuns exact, menționând că acest punct este o prioritate a actualei guvernări.
Revenirea în Parlament a deputatului Boris Golovin, care a lucrat, în luna ianuarie 2016, timp de 29 de zile în postul de director al Centrului Național de Medicină Urgentă Prespitalicească (CNMUP), a nemulțumit fosta sa fracțiune, a Partidului Comuniștilor, care acum îi cere demisia. Liderul partidului, Vladimir Voronin, a depus o sesizare la Comisia Națională de Integritate (CNI) în care îi solicită să se pronunțe dacă Golovin se află sau nu în incompatibilitate de funcții. La ședința de vineri, 11 martie, CNI a pornit un control. La fel, fracțiunea cere ca Parlamentul să declare demisia de drept a acestuia, făcând trimitere la Constituție și la Legea cu privire la statutul deputatului. Boris Golovin spune însă că și-a suspendat contractul de muncă la CNUMP, de aceea nu poate fi vorba despre incompatibilitate de funcții.
Iurie Buga, primarul comunei Micleşti din raionul Criuleni, continuă să lucreze cu soţia sa, care este contabilă la primărie. Deşi membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) au examinat acest caz cu doi ani în urmă și au clasat cauza, totuși experții anticorupție spun că la mijloc ar putea fi un conflict de interese, deoarece primarul este autoritatea în subordinea căruia se află angajaţii primăriei.
Secretariatul Parlamentului a retras de pe site-ul Legislativului cererile iniţiale referitoare la achiziţionarea serviciilor de deservire a delegaţiilor oficiale, după ce Moldova Curată a semnalat nereguli la întocmirea criteriilor de selectare. La o zi de la apariţia articolului «Mimarea achiziţiilor publice în Legislativ: se cumpără servicii de deservire a delegaţiilor oficiale sau portrete de domnitori?» cererile au fost înlocuite cu altele, care conţin condiţii generale și nu se mai referă strict la felul în care trebuie să arate pereţii restaurantelor sau la ce tablouri trebuie atârnate pe pereţi.
Deputatul neafiliat Nicolae Juravschi a ajuns recent pentru a doua oară în atenția Comisiei Naționale de Integritate (CNI), însă membrii acesteia au decis să nu inițieze un control pe numele lui. Trei din cei 4 membri prezenți la ședință au votat pentru neinițierea controlului. Printre ei a fost și Vera Lupu, despre care un blogger a scris că ar fi fina lui Juravschi. Vera Lupu neagă acest fapt, spunând că nu a fost niciodată căsătorită. Deputatul, la rândul său, susține că o cunoaște pe membra CNI, dar că nu îi este naș.
Republica Moldova are deja de doi ani prevederi legale referitoare la confiscarea averilor dobândite ilicit, însă deocamdată nu le pune în practică. Modificările respective au fost adoptate în anul 2014. Tot atunci Parlamentul European a adoptat o Directivă ce prevede că ţările comunitare vor putea aplica confiscarea extinsă în cazul în care valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată nu este justificată. În România sunt înregistrate deja câteva cazuri de rezonanţă, în care funcţionari publici şi politicieni şi-au pierdut averile ce nu au putut fi justificate, uneori confiscarea fiind aplicată şi rudelor acestora.
Consilierii raionali, orăşeneşti şi cei săteşti vor trebui să depună declaraţii de avere şi interese, după adoptarea de către Parlament a pachetului de legi privind sistemul de integritate. Proiectele au fost votate recent la Guvern, fiind o restanţă a implementării Planului de Acţiuni pentru aplicarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.
Asociaţia Presei Independente (API) şi portalul web www.moldovacurata.md, vă invită la masa rotundă „Declaraţiile de integritate: între declararea intenţiei şi confirmarea integrităţii”, care va avea loc joi, 11 februarie 2016, cu începere de la ora 14:30, în Sala de conferinţe a Hotelului "Jolly Alon" (mun. Chişinău, str. Maria Cebotari 37).
Camera Înregistrării de Stat (CÎS) a majorat acum mai mult de o lună tarifele pentru cei care solicită informaţii despre agenţii economici şi întreprinzătorii individuali din Republica Moldova. Deşi până anul trecut percepea taxe destul de mari pentru aceste informaţii, acum CÎS a dublat preţurile, chiar dacă unele date pe care le oferă sunt învechite şi nu au mai fost actualizate de circa patru ani. Este vorba despre informaţiile referitoare la veniturile obţinute de agenţii economici sau de către întreprinzătorii individuali.
Președintele Comisiei Naționale de Integritate (CNI), Anatolie Donciu, a vorbit în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată despre modul în care funcționează această structură și a explicat de ce ea nu este destul de eficientă în prevenirea corupției. Potrivit lui, legislația deficitară nu permite în multe cazuri sancționarea celor care nu își declară averile sau interesele personale, a celor care, fiind în funcții publice, își angajează rudele sau favorizează afacerile acestora.
Declaraţiile de integritate semnate de către premierul Pavel Filip şi actualii miniştri stârnesc controverse. Chiar dacă au fost plasate pe pagina web a Guvernului, veridicitatea declaraţiilor este pusă la îndoială de către societatea civilă, atât timp cât acestea au fost semnate în taină. O altă situaţie este peste Prut. Deşi nu au fost semnate în public de către membrii Guvernului Cioloş, declaraţiile de integritate au fost stocate de către societatea civilă, iar presa are grijă să supravegheze ca demnitarii să respecte criteriile de integritate asumate la început de mandat.
Ministra Sănătăţii, Ruxanda Glavan, este suspectată de încălcarea regimului juridic al conflictului de interese. Alianţa Anticorupţie a expediat o sesizare la Comisia Naţională de Integritate (CNI) în care menţionează că mama ministrei Sănătăţii, Anadela Glavan, care este şefa Asociaţiei Medicale Teritoriale (ATM) Centru din municipiul Chişinău, ar fi în subordinea directă a Ministerului Sănătăţii (MS), condus de fiica sa.
