Ultimele articole
Riscurile de corupţie compromit progresele democratice în Republica Moldova, este concluzia experţilor Transparency International-Moldova, formulate în Raportul de evaluare a Sistemului Naţional de Integritate (SNI). Raportul a fost lansat marţi, 29 iulie. Specialiştii au evaluat vulnerabilitatea la corupţie a 13 domenii și autorităţi.
Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova, ratificat de Parlamentul de la Chişinău la 2 iulie 2014, reprezintă un document complex, care vizează domenii esenţiale şi conţine prevederi importante referitoare la:
”În Republica Moldova avem o situație alarmantă, inadecvată și neconformă standardelor internaționale în ce privește asigurarea transparenței în procesul de achiziții publice și privatizare a proprietății statului. Acest lucru ridică la maxim riscul de corupție, duce la lipsa încasărilor la bugetul public, stimulează dezvoltarea competiției neloiale și a tendințelor monopoliste și, în ultimă instanţă, duce şi la majorarea prețurilor pentru consumatori", a declarat astăzi, în cadrul unei dezbateri publice, președintele Consiliului Național de Participare (CNP), Sergiu Ostaf.
Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) a elaborat recent un proiect de lege pentru modificarea unui şir de acte legislative (Legea privind testarea integrităţii profesionale, Legea privind prevenirea şi combaterea corupţiei, Legea privind Codul de conduită a funcţionarului public, Legea cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie etc.) cu scopul de a înlătura neconcordanţele dintre Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind testarea integrităţii profesionale cu alte legi. Adiţional, autorii au argumentat că acest proiect derivă şi din necesitatea implementării unor acţiuni din Strategia Naţională Anticorupţie.
Legea ce impune reguli stricte şi clare privind finanţarea partidelor a fost votată joi, 17 iulie 2014, de Parlament în prima lectură. Experţii spun însă că e „un pas de ochii lumii“ şi că la scrutinul din toamnă politicienii vor aplica schemele vechi, netransparente.
Comisia Națională de Integrtate a decis la ședința de joi, 19 iunie, să inițieze un control în privința noului ministru al Mediului, Valentina Țapiș, care este bănuită că nu și-a inclus toate veniturile și proprietățile în declarația pentru anul 2012. Controlul vine în urma unui articol publicat de Moldova Curată în luna mai, când Valentina Țapiș deținea funcția de ministru adjunct al Mediului.
Procesarea declaraţiilor de avere şi de interese personale pentru anul 2013 a început la 16 iunie. Astfel primele cinci mii de declaraţii ar putea fi publicate pe site-ul CNI deja săptămâna viitoare.
Preşedintele Curţii de Conturi (CC), Serafim Urechean, este bănuit de Comisia Naţională de Integritate (CNI) că nu ar fi indicat toate veniturile şi proprietăţile în declataţia de avere pentru anul 2012. Membrii CNI însă nu au emis o decizie finală, dosarul urmând să fie reexaminat. Serafim Urechean susţine că unii membri ai CNI nu se bazează pe fapte reale, ci ar face jocul partidelor.
Comisia Naţională de Integritate (CNI) s-a autosesizat în baza unui articol publicat în luna februarie pe www.moldovacurata.md şi a constatat că primarul oraşului Ialoveni, Gheorghe Caracuian, a încălcat regimul conflictului de interese. Moldova Curată a descoperit că Primăria a cumpărat pâine pentru grădiniţele din localitate de la firma condusă de ginerele primarului. Astfel, Gheorghe Caracuian urmează să fie sancţionat contravenţional, iar contractul de achiziţie a pâinii ar putea fi anulat.
Vladimir Joian, primarul comunei Alexandreni, raionul Sângerei, este bănuit de Comisia Naţională de Integritate (CNI) că ar fi încălcat regimul conflictului de interese şi al incompatibilităţii, deoarece nu a renunţat la atribuţiile de administrator de firmă. Alesul local din Alexandreni spune însă că el nu deţine nicio altă funcţie. Dacă CNI va constata încălcarea regimului conflictului de interese şi al incompatibilităţii, mandatul de primar ar putea înceta înainte de termen.
Secretarul general adjunct al Guvernului, Eduard Bănăruc, a pierdut şi în a doua instanţă procesul de anulare a actului de constatare a conflictului de interese, emis de Comisia Naţională de Integritate (CNI) la 6 februarie 2014.
În cadrul evenimentului va fi prezentată Iniţiativa Civică pentru Integritatea în Serviciul Public, formată dintr-un grup de organizaţii neguvernamentale (API, CAPC, ADEPT, CIN, Fundația Soros-Moldova). Iniţiativa îşi propune să intensifice controlul asupra integrităţii persoanelor care deţin o funcţie de demnitate publică, precum şi să sporească eficienţa mecanismului de control şi verificare a averilor, proprietăţilor şi intereselor acestora.
În statele membre ale Uniunii Europene precum Polonia şi Letonia, declararea averilor de către persoanele cu funcţii de răspundere este o practică ce contribuie la responsabilizarea demnitarilor şi funcţionarilor publici. Primarul oraşului Lublin din Polonia şi directorul Consiliului Fiscal din cadrul Ministerului de Finanţe din Letonia susţin că procesul de declarare a averilor facilitează depistarea posibilelor cazuri de îmbogăţire ilicită, de conflicte de interese, de incompatibilitate, precum și descoperirea și investigarea actelor de corupţie în sectorul public. Aceste practici au fost explicate în exclusivitate pentru Moldova Curată de către cei doi oficiali.
Un grup de deputați a depus la Parlament un proiect de lege, cu titlu de iniţiativă legislativă, privind modificarea Codului de procedură civilă (numărul 147 din 10 aprilie 2014), al cărui scop este revenirea la practica existentă până în anul 2010, când dreptul de a reprezenta în instanță o persoană sau o instituție îl aveau nu doar avocații, ci și alte persoane.
În anul 2013 Comisia Națională de Integritate (CNI) a recepționat 110 000 de declaraţii cu privire la venituri şi proprietate și declaraţii de interese personale. Dintre acestea, a verificat doar 3 000 de declaraţii, ceea ce constituie 3 % din totalul declaraţiilor recepţionate.