Ultimele articole
Mihail Gofman, şeful adjunct al Serviciului Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (SPCB), este unul dintre cei mai bogaţi angajaţi de la CNA. Oficial, a declarat o avere de 3,8 milioane de lei, însă în realitate averea sa ar fi de 10 ori mai mare. ZdG a identificat tranzacţiile dubioase pe care le-a făcut acesta la începutul anului 2013.
În anul 2012, opt actuali viceminiştri au primit onorarii grase, deoarece au reprezentat statul în societăţi şi întreprinderi. Suma acestor remunărări depăşeşte un milion de lei. La începutul acestui an, au intrat în vigoare câteva modificări legislative, potrivit cărora în consiliile de administraţie (CA) ale instituţiilor de stat vor avea dreptul să fie incluşi nu numai funcţionari publici, cum era prevăzut anterior, dar şi demnitari. Experţii susţin că aceste amendamente au fost votate pentru a promova anumite interese.
Nicolae Chendighilean, preşedintele raionului Basarabeasca, este bănuit că, în timp ce exercita această funcţie, era şi administrator la două firme, lucru interzis de legislaţie. La sfârşitul lunii trecute Comisia Naţională de Integritate(CNI) a iniţiat un control pe numele lui, deoarece oficialul nu a indicat în declaraţia de avere pentru anul 2012 că ar fi deţinut şi funcţia de preşedinte de raion, dar şi pe cea de administrator la două firme.
Elevii de la Liceul Teoretic „Lucian Blaga” şi copiii de la Centrul „Speranţa” din orăşelul Iargara, raionul Leova, au fost alimentaţi cu produse achiziţionate din magazinul care aparţine soţului primăriţei. Preşedinta grupului de lucru care selectase câştigătorul era însăşi primăriţa localităţii.
Peste 60 de copii din satul Porumbeşti, raionul Cantemir, nu merg la grădiniţă, deoarece instituţia preşcolară nu are suficiente locuri. O nouă grădiniţă ar fi putut fi construită încă în anul 2009, dacă autorităţile raionale şi cele locale nu se certau. Divergenţele dintre autorităţi continuă şi astăzi, deoarece conducerea raionului şi cea a satului nu pot împărţi banii alocaţi din bugetul public naţional pentru construcţia grădiniţei.
Firmele familiei Lazăr au oferit mai multe servcii contra plată instituţiilor de stat, inclusiv Ministerului Economiei, CCCEC-ului, Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor. Recent, firma „Tatra-Bis” SRL, fondatoarea căreia este şi Tatiana Lazăr, soţia viceprim-ministrului Valeriu Lazăr, a fost desemnată câştigătoarea unui tender, oferind logistica necesară unui eveniment organizat de Ministerul Economiei şi de Agenţia pentru Eficienţă Energetică, cu suportul financiar al Uniunii Europene.
Fostele viceministre de la Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (MTIC), Dona Scola şi Mihaela Iacob, erau remunerate, pe când erau în funcţie, şi de la locul de muncă de bază, dar şi ca membre ale consiliilor de administraţie ale instituţiilor fondate de acest minister. Specialiştii afirmă că, în cazul respectiv, este vorba de incompatibilitate de funcţii.
Președinta raionului Leova, împreună cu câțiva colegi de partid, a însoțit Ansamblul de muzică și dans ,,Pruteanca” din localitate la un festival din Bulgaria. Această călătorie, care a costat peste 20 de mii de lei din bani publici, i-a supărat pe unii consilieri raionali, afirmând că mijloacele publice nu trebuie cheltuite pentru interesele personale ale funcționarilor.
Una dintre companiile ruseşti din grupul care a preluat în concesiune Aeroportul Internaţional Chişinău este controlată de un multimilionar originar din Republica Moldova. El are afaceri în domeniul transportului feroviar şi nu este exclus să aibă planuri şi pentru Calea Ferată din Moldova.
Directorul Societăţii pe Acţiuni „Apă-Canal Chişinău”, Constantin Becciev, nu a depus la Comisia Naţională de Integritate (CNI) declaraţia de avere pentru anul 2012, invocând faptul că nu este „subiect al declarării”. Prin urmare, acesta nu a declarat că este prorietarul unei case impunătoare situată într-o suburbie a municipiului Chişinău şi nu a făcut public faptul că face parte din organele de conducere, supraveghere şi control ale unei bănci comerciale din R. Moldova.
În declaraţia de avere a lui Igor Bodorin, şeful Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat (SPPS), sunt ascunse date care, potrivit Legii datelor cu caracter personal, nu ar trebui să fie informaţii confidenţiale. Este vorba de denumirile şi adresa societăţilor comerciale pe care le deţine familia Bodorin.
Într-un raport recent al Curţii de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) este menţionat faptul că primarul comunei Regina Maria din raionul Soroca a desemnat drept câştigător, în cadrul unui concurs de achiziţie, firma care este condusă de soţia acestuia. Pe contul firmei a fost transferată suma de peste un milion de lei, bani ce erau necesari pentru renovarea a trei instituţii din localitate. După un control efectuat de CCRM s-a stabilit că, deşi a fost plătită toată suma necesară pentru efectuarea lucrărilor, agentul economic ar fi utilizat o parte din bani în alte scopuri. Primarul Oleg Nastas neagă că ar fi fost în conflict de interese în acest caz, afirmând că lucrările au fost tergiversate din motive întemeiate.
Din februarie 2012, au intrat în vigoare modificarile operate în Codul de conduita a functionarului public si în legislatia cu privire la conflictul de interese care se refera la „atentiile” primite de angajatii din serviciul public, precum si tinerea evidentei acestora într-un registru, care, de altfel, este public.
Un inginer cadastral din municipiul Chişinău activează concomitent în două localităţi, Ghidighici şi Stăuceni. Deşi legislaţia nu permite ca un funcţionar public să fie remunerat de două instituţii publice prestând aceleaşi servicii, acesta totuşi câştigă bani publici de pe câteva "fronturi" de mai mult timp.