Ultimele articole
Zeci de terenuri pentru construcții au ajuns în ultimii ani din proprietate publică în proprietate privată prin intermediul unor scheme frauduloase sprijinite de funcționari din Primăria Chișinău, arată o investigație a Centrului de Investigații Jurnalistice.
Deşi Comisia Naţională de Integritate (CNI) a emis, cu un an în urmă, acte prin care a constatat încălcarea regimului juridic al incompatibilităţii de funcţii sau conflictelor de interese pe numele mai multor funcţionari şi demnitari publici, nicio persoană cu funcţie de răspundere nu a fost demisă. Preşedintele CNI declară că majoritatea celor vizaţi atacă deciziile Comisiei în instanţă, iar dosarele sunt examinate mai mult timp, deoarece cadrul legislativ actual nu stabileşte un tremen-limită de examinare a unui dosar.
La un an și jumătate de la deschiderea unei anchete penale în privința achiziționării frauduloase de către Ministerul Educației a aproape 100 de autobuze școlare, nu există nicio persoană pusă sub învinuire și nici nu a fost audiat vreun fost conducator din minister care s-a ocupat de tranzacții. Acum, Centrul Național Anticorupție (CNA), care efectuează acțiuni de anchetă, spune că până în prezent au fost audiați doar reprezentanții firmei care a livrat autobuzele.
Firma soției șefului Agenției Relații Funciare și Cadastru, Anatolie Ghilaș, a cîștigat în anii 2012 și 2013 două licitații, în urma cărora a încheiat contracte de peste 183 de milioane de lei pentru reparația drumului Rezina-Orhei-Călărași. Potrivit auditului Curții de Conturi, firma a executat lucrări la prețuri majorate și încălcând termenele de executare. Contrar acestor nereguli, Administrația de Stat a Drumurilor (ASD) nu a aplicat nicio sancțiune companiei ce nu și-a onorat nici până în acest moment obligațiile contractuale.
Un control efectuat de Curtea de Conturi la Administrația de Stat a Drumurilor (ADS), subordonată Ministerului Transporturilor și Infrastucturii Drumurilor, arată că milioane de lei au fost date unor firme care ar fi câștigat licitații absolut netransparente, iar ulterior nu au executat în termen lucrările încredințate. Acest lucru i-a făcut pe inspectori să sugereze că fosta conducere a Întreprinderii a încheiat contractele în baza unor înțelegeri private și fără să verifice capacitatea companiilor de a-și onora obligațiile. De asemenea, au fost cumpărate cantități exagerate de sare tehnică pentru a fi împrăștiată pe drumuri, cu aproape 50 la sută mai mult decât se planificase, astfel că firmele care livrează sarea au încasat suplimentar peste 9 milioane de lei. La rândul lor, fostul și actualul conducător al ADS spun că unele concluzii ale inspectorilor sunt tendențioase și insistă că toate tranzacțiile au fost transparente.
Mihail Gofman, şeful adjunct al Serviciului Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (SPCB), este unul dintre cei mai bogaţi angajaţi de la CNA. Oficial, a declarat o avere de 3,8 milioane de lei, însă în realitate averea sa ar fi de 10 ori mai mare. ZdG a identificat tranzacţiile dubioase pe care le-a făcut acesta la începutul anului 2013.
În anul 2012, opt actuali viceminiştri au primit onorarii grase, deoarece au reprezentat statul în societăţi şi întreprinderi. Suma acestor remunărări depăşeşte un milion de lei. La începutul acestui an, au intrat în vigoare câteva modificări legislative, potrivit cărora în consiliile de administraţie (CA) ale instituţiilor de stat vor avea dreptul să fie incluşi nu numai funcţionari publici, cum era prevăzut anterior, dar şi demnitari. Experţii susţin că aceste amendamente au fost votate pentru a promova anumite interese.
Nicolae Chendighilean, preşedintele raionului Basarabeasca, este bănuit că, în timp ce exercita această funcţie, era şi administrator la două firme, lucru interzis de legislaţie. La sfârşitul lunii trecute Comisia Naţională de Integritate(CNI) a iniţiat un control pe numele lui, deoarece oficialul nu a indicat în declaraţia de avere pentru anul 2012 că ar fi deţinut şi funcţia de preşedinte de raion, dar şi pe cea de administrator la două firme.
Elevii de la Liceul Teoretic „Lucian Blaga” şi copiii de la Centrul „Speranţa” din orăşelul Iargara, raionul Leova, au fost alimentaţi cu produse achiziţionate din magazinul care aparţine soţului primăriţei. Preşedinta grupului de lucru care selectase câştigătorul era însăşi primăriţa localităţii.
Peste 60 de copii din satul Porumbeşti, raionul Cantemir, nu merg la grădiniţă, deoarece instituţia preşcolară nu are suficiente locuri. O nouă grădiniţă ar fi putut fi construită încă în anul 2009, dacă autorităţile raionale şi cele locale nu se certau. Divergenţele dintre autorităţi continuă şi astăzi, deoarece conducerea raionului şi cea a satului nu pot împărţi banii alocaţi din bugetul public naţional pentru construcţia grădiniţei.
Firmele familiei Lazăr au oferit mai multe servcii contra plată instituţiilor de stat, inclusiv Ministerului Economiei, CCCEC-ului, Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor. Recent, firma „Tatra-Bis” SRL, fondatoarea căreia este şi Tatiana Lazăr, soţia viceprim-ministrului Valeriu Lazăr, a fost desemnată câştigătoarea unui tender, oferind logistica necesară unui eveniment organizat de Ministerul Economiei şi de Agenţia pentru Eficienţă Energetică, cu suportul financiar al Uniunii Europene.
Fostele viceministre de la Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (MTIC), Dona Scola şi Mihaela Iacob, erau remunerate, pe când erau în funcţie, şi de la locul de muncă de bază, dar şi ca membre ale consiliilor de administraţie ale instituţiilor fondate de acest minister. Specialiştii afirmă că, în cazul respectiv, este vorba de incompatibilitate de funcţii.
Președinta raionului Leova, împreună cu câțiva colegi de partid, a însoțit Ansamblul de muzică și dans ,,Pruteanca” din localitate la un festival din Bulgaria. Această călătorie, care a costat peste 20 de mii de lei din bani publici, i-a supărat pe unii consilieri raionali, afirmând că mijloacele publice nu trebuie cheltuite pentru interesele personale ale funcționarilor.
Una dintre companiile ruseşti din grupul care a preluat în concesiune Aeroportul Internaţional Chişinău este controlată de un multimilionar originar din Republica Moldova. El are afaceri în domeniul transportului feroviar şi nu este exclus să aibă planuri şi pentru Calea Ferată din Moldova.