Ultimele articole
Șeful Direcției Educație a sectorului Buiucani din municipiul Chișinău, Ion Vrânceanu, are o serie de proprietăți trecute pe numele fiicelor sale, iar pe conturile sale bancare s-au aflat anul trecut milioane de lei. Fiicele sale, acum persoane majore, au fost împroprietărite încă de pe vremea când aveau 5 şi, respectiv, 10 ani. Iar la maturitate, adică la vârsta de 17 si 22 de ani, s-au mai ales cu câte un apartament cu 4 camere, ambele într-un bloc nou din Centrul Chișinăului. Acum, Ion Vrânceanu este una dintre cele trei persoane care au dosare penale deschise în baza unui articol nou din legislația moldovenească - ”îmbogățire ilicită”. El este suspendat din funcție pe durata anchetei, însă se judecă pentru restabilire.
Un contract de arendă a fost reziliat şi doi funcţionari publici de la Agenţia „Moldsilva” au fost concediaţi. Acest lucru s-a întâmplat după publicarea investigaţiei „Secretul de la Moldsilva”, în luna martie 2014, în care au fost aduse probe ce arătau că unii angajaţi şi rudele lor au arendat fâşii forestiere, încălcând legislaţia. După mediatizarea acestor cazuri de către Moldova Curată, din suprafaţa totală de peste cinci hectare de teren forestier arendat de funcţionarii de la „Moldsiva”, patru hectare au fost redate în folosinţa statului.
Eugeniu Cernogal, funcţionar public din cadrul Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA) şi-a fondat o firmă şi a beneficiat de subvenţii de la stat în valoare de circa 2 milioane 750 de mii de lei. Colegii săi de direcţie au fost în teritoriu ca să verifice veridicitatea informaţiei prezentate la AIPA. Acum funcţionarul este subiectul unui control iniţiat de Comisia Naţională de Integritate (CNI), fiind suspectat de încălcarea regimului juridic al conflictului de interese.
În anii 2013 şi 2014, Radu Blaj, şeful adjunct al Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare a Primăriei Chişinău, a contrasemnat şi avizat 65 de acte pentru construcţia unor imobile proiectate de întreprinderea „ART-CONSULTGRUP”, în care soţia sa şi fratele său deţin cote-părţi. La sfârşitul lunii decembrie 2014, Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat că funcţionarul a încălcat regimul juridic al conflictului de interese. Experţi anticorupţie susţin însă că Radu Blaj ar putea fi suspectat şi de abuz de putere, fiindcă a semnat mai multe documente, ştiind că se află în conflict de interese, iar primăria ar trebui să dea explicaţii pe marginea acestui caz.
Un contract de arendă a unui teren forestier încheiat în situație de conflict de interese nu poate fi anulat şi rămâne în vigoare până în prezent, întrucât Legea cu privire la Comisia Naţională de Integritate (CNI) nu este retroactivă. Este vorba despre un document semnat în anul 2011, în baza căruia soţia directorului adjunct al Agenţiei „Moldsilva”, Ion Platon, a primit drept de folosinţă asupra unei fâşii forestiere cu suprafaţa de 10 ari. Funcţionarul a făcut parte din Comisia de licitaţie, deşi acum neagă cu înverşunare acest lucru.
Un al treilea funcţionar din conducerea Agenţiei de Stat „Moldsilva”, după Dumitru Galupa şi Eugeniu Nazaria, care au participat la o licitaţie şi au obţinut ilegal dreptul de arendă a unui teren forestier, este Ion Haralampov, directorul Întreprinderii de Stat (ÎSS) „Hânceşti-Silva”. Acesta a arendat patru hectare de teren forestier din ocolul silvic „Vadul lui Vodă”, iar Comisia Naţională de Integritate (CNI) s-a autosesizat şi a stabilit că funcţionarul a încălcat regimul juridic al conflictului de interese. În timp ce Comisia efectua controlul, Ion Haralampov a reziliat contractul de arendă.
Fostul director al Întreprinderii silvo-cinegetice (ÎSC) Străşeni, Eugeniu Nazaria, este un alt funcţionar de la „Moldsilva”, pe lângă cei despre care Moldova Curată a scris anterior, care a arendat contrar legii un teren de jumătate de hectar din fondul forestier pe care îl administra. La fel cum au făcut şi alţi funcţionari din conducerea Agenţiei „Moldsilva”, el a participat la licitaţii şi a arendat teren fără să aibă dreptul să facă acest lucru. Comisia Naţională de Integritate (CNI) a stabilit că fostul funcţionar a admis un conflict de interese. Actul CNI urmează să fie trimis în instanţă pentru ca aceasta să declare nul contractul de arendă. La două luni de la publicarea articolului de către Moldova Curată, Eugeniu Nazaria a fost concediat.
La începutul acestui an, şefa Direcţiei Finanţe a Consiliului Raional (CR) Cahul și-a angajat fiica în structura pe care o conducea, iar a doua zi s-a transferat într-o altă direcție. Comisia Naţională de Integritate (CNI) nu a văzut un conflict de interese în această situație, argumentând că mama a soluţionat conflictul, transferându-se în altă funcţie. Experţii anticorupție susţin însă că CNI a luat o decizie incorectă, întrucât este vădit interesul de a promova o rudă într-o funcție publică și, în plus, a fost încălcat și Codul Muncii.
Firma soției primarului orașului Ungheni a făcut vânzări de sute de mii de lei în ultimii ani datorită contractelor de achiziții încheiate cu Primăria. Firma, din care Alexandru Ambros a ieșit când a obținut mandatul de primar, cedând soției partea sa din afacere, a livrat administrației locale achiziții de birou și alte mărfuri.
Doi demnitari care s-au dus la nunta șefului Serviciului Vamal cu mașina de serviciu, au obținut în instanță decizii diferite pentru același cap de acuzare - conflict de interese. În cazul secretarului general adjunct al Guvernului, Eduard Bănăruc, Curtea de Apel (CA) Chișinău a lăsat în vigoare decizia Comisiei Naționale de Integritate (CNA) prin care s-a constatat conflict de interese, iar în cazul ministrului Finanțelor, Anatol Arapu, CA a trimis dosarul la reexaminare. Ambii au același avocat. Chiar dacă există o hotărâre definitivă a instanței, Bănăruc ar putea cere reexaminarea cauzei sale după modelul dosarului lui Anatol Arapu.
Zeci de terenuri pentru construcții au ajuns în ultimii ani din proprietate publică în proprietate privată prin intermediul unor scheme frauduloase sprijinite de funcționari din Primăria Chișinău, arată o investigație a Centrului de Investigații Jurnalistice.
Deşi Comisia Naţională de Integritate (CNI) a emis, cu un an în urmă, acte prin care a constatat încălcarea regimului juridic al incompatibilităţii de funcţii sau conflictelor de interese pe numele mai multor funcţionari şi demnitari publici, nicio persoană cu funcţie de răspundere nu a fost demisă. Preşedintele CNI declară că majoritatea celor vizaţi atacă deciziile Comisiei în instanţă, iar dosarele sunt examinate mai mult timp, deoarece cadrul legislativ actual nu stabileşte un tremen-limită de examinare a unui dosar.
La un an și jumătate de la deschiderea unei anchete penale în privința achiziționării frauduloase de către Ministerul Educației a aproape 100 de autobuze școlare, nu există nicio persoană pusă sub învinuire și nici nu a fost audiat vreun fost conducator din minister care s-a ocupat de tranzacții. Acum, Centrul Național Anticorupție (CNA), care efectuează acțiuni de anchetă, spune că până în prezent au fost audiați doar reprezentanții firmei care a livrat autobuzele.
Firma soției șefului Agenției Relații Funciare și Cadastru, Anatolie Ghilaș, a cîștigat în anii 2012 și 2013 două licitații, în urma cărora a încheiat contracte de peste 183 de milioane de lei pentru reparația drumului Rezina-Orhei-Călărași. Potrivit auditului Curții de Conturi, firma a executat lucrări la prețuri majorate și încălcând termenele de executare. Contrar acestor nereguli, Administrația de Stat a Drumurilor (ASD) nu a aplicat nicio sancțiune companiei ce nu și-a onorat nici până în acest moment obligațiile contractuale.
Un control efectuat de Curtea de Conturi la Administrația de Stat a Drumurilor (ADS), subordonată Ministerului Transporturilor și Infrastucturii Drumurilor, arată că milioane de lei au fost date unor firme care ar fi câștigat licitații absolut netransparente, iar ulterior nu au executat în termen lucrările încredințate. Acest lucru i-a făcut pe inspectori să sugereze că fosta conducere a Întreprinderii a încheiat contractele în baza unor înțelegeri private și fără să verifice capacitatea companiilor de a-și onora obligațiile. De asemenea, au fost cumpărate cantități exagerate de sare tehnică pentru a fi împrăștiată pe drumuri, cu aproape 50 la sută mai mult decât se planificase, astfel că firmele care livrează sarea au încasat suplimentar peste 9 milioane de lei. La rândul lor, fostul și actualul conducător al ADS spun că unele concluzii ale inspectorilor sunt tendențioase și insistă că toate tranzacțiile au fost transparente.